Potrivit autorilor articolului, Pîrlog a exploatat o lacună creată chiar de el în 2017 în structura Interpol, iar în toamna anului 2022, împreună cu complicii săi, a început să pună în aplicare un plan pentru acordarea de azil infractorilor în Moldova, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la ipn.md.
Lacuna creată de Pîrlog constă în faptul că Interpol era obligat să suspende Notificările Roșii și difuziile (solicitări neconfirmate de arestare trimise direct de state) pentru persoanele care obțineau statutul de refugiat.
Pîrlog și ceilalți suspecți, conform Bloomberg, au condus o schemă internațională de corupție, percepând milioane zeci de dolari pentru eliminarea Notificărilor Roșii pentru 26 de persoane căutate pentru infracțiuni precum fraude financiare și trafic de droguri.
Clienții lor nu erau infractori mărunți. Printre aceștia se numărau un bancher rus și fiul unui fost prim-ministru al Kârgâzstanului. Cel puțin jumătate dintre ei erau cetățeni chinezi. Ce aveau în comun aceste persoane, pe lângă resursele financiare și conexiunile lor, era faptul că recent li s-a oferit azil în Moldova.
Schema privind acordarea de azil a funcționat aproximativ șase luni – din mijlocul anului 2022 până la începutul anului 2023, când Interpol a început să-i acorde atenție și a deschis o investigație oficială.
Nici Pîrlog, nici avocatul său nu au răspuns la e-mailurile și apelurile jurnaliștilor Bloomberg.
În noiembrie, presa moldovenească a relatat că locuința sa și alte bunuri din țară au fost puse sub sechestru.
Dosar
În prezent, Pîrlog este principalul suspect, conform autorilor articolului.
După ce s-a alăturat Interpol în 2016 și a fost numit președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor (CCF) a Interpol, Pîrlog a lucrat ca consilier în administrația prezidențială în Moldova și a avansat rapid în cariera sa din Ministerul Justiției. De asemenea, a condus Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei.
Pîrlog a părăsit Interpol în aprilie 2022 și, potrivit anchetatorilor, a început să pregătească operațiunea de acordare a azilului câteva luni mai târziu.
În toamna anului 2022, Pîrlog și un avocat moldovean au început să redacteze cereri concise în numele fiecăruia dintre cei 26 de suspecți care aveau Notificări Roșii emise pe numele lor.
Aceste cereri reprezentau solicitări de azil în Moldova. Copii ale unora dintre aceste cereri, similare în formulare și structură, au fost găsite în timpul perchezițiilor efectuate la locuința lui Pîrlog.
Cererile se bazau pe politica implementată în timpul mandatului lui Pîrlog ca președinte al CCF, care stipula că, odată ce o țară acordă statut de refugiat unei persoane cu Notificare Roșie sau difuzie, Interpol era obligat să suspende notificarea. Primind cele 26 de cereri, Interpol a procedat conform acestei reguli.
Suspecții au depus ulterior cereri oficiale de azil în Moldova și, deși acestea nu au fost procesate conform procedurilor obligatorii, li s-au atribuit numere oficiale de dosar. Când CCF a încercat să verifice legitimitatea cererilor, Serviciul de Migrație al Moldovei, condus de un alt asociat al lui Pîrlog, le-a confirmat autenticitatea. În cele din urmă, Interpol a eliminat Notificările Roșii.
Conform procurorilor, Pîrlog și complicii săi au câștigat zeci de milioane de dolari din această schemă, continuând să depună cereri pentru eliminarea Notificărilor Roșii până în februarie 2024, în timp ce anchetatorii Interpol și procurorii avansau în investigarea cazului.
