Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru integrare europeană din 12 mai. Potrivit lui Cara, Republica Moldova va pilota până la sfârșitul anului cercetarea SILC (Statistics on Income and Living Conditions), utilizată la nivel european pentru evaluarea nivelului de trai și a riscului de sărăcie, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Directorul BNS a declarat că, odată cu implementarea noului sistem, autoritățile vor putea furniza date compatibile cu cele utilizate în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru indicatorii privind sărăcia.
În prezent, Republica Moldova utilizează doar unul dintre cei trei indicatori europeni folosiți pentru măsurarea sărăciei, din cauza lipsei unor date suficiente pentru ceilalți indicatori. Potrivit BNS, noua cercetare și actualizarea chestionarelor privind bugetele gospodăriilor vor permite colectarea tuturor informațiilor necesare pentru evaluări comparabile la nivel european.
Oleg Cara a menționat și concluziile preliminare ale unei misiuni Eurostat desfășurate în Republica Moldova în februarie 2026. Potrivit acestuia, experții europeni au apreciat nivelul de armonizare a legislației statistice naționale cu normele UE, în special în ceea ce privește accesul la surse administrative și private de date.
Totodată, recomandările formulate de Eurostat vizează consolidarea capacităților instituțiilor publice de a furniza date conforme standardelor statistice europene.
Directorul BNS a precizat că Republica Moldova extinde constant volumul de informații transmise către Eurostat. În prezent, sunt furnizate date colectate de Biroul Național de Statistică, Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Banca Națională a Moldovei.
Potrivit autorităților, procesul complet de aliniere la standardele europene în domeniul statisticii ar urma să fie finalizat până în anul 2030, iar ajustările esențiale sunt planificate până în 2027.
Noua cercetare statistică va include persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din gospodăriile individuale. Participanții vor răspunde la întrebări legate de venituri, condițiile de locuit, sănătate, educație și activitatea profesională.
