Candu, declarații-cheie în instanță: Cum a început criza bancară și rolul politicului

Candu a explicat că „tranzacția cu Țopii”, așa cum este denumită de Vladimir Plahotniuc, a avut loc după ajungerea la maturitate a unui fond de investiții din Cipru. În acel moment, Plahotniuc și frații Țopa au devenit acționari la Victoriabank. Ulterior, între parteneri au apărut dispute, iar, potrivit lui Candu, președintele băncii, Victor Țurcanu, ar fi fost supus unor acțiuni din partea lui Viorel Țopa și a unui alt acționar stabilit în Rusia, scopul fiind obținerea controlului asupra instituției bancare, transmite Ultimelestiri.md cu referire la telegraph.md.

Fostul președinte al Parlamentului a relatat că, la o ședință la care au participat aproximativ 50 de deputați, Vlad Filat și Mihai Ghimpu s-au certat pe marginea acțiunilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în privința BEM. Potrivit lui Candu, la acel moment instituțiile din domeniul financiar-bancar se aflau în portofoliul PL și PLDM.

Candu a mai declarat că criza bancară din Republica Moldova a început odată cu preluarea datoriilor de la Investprivatbank de către BEM, urmată de acordarea creditelor neperformante. Întrebat dacă PDM a deținut vreo instituție de stat din domeniul financiar-bancar, el a reiterat că toate cele șase instituții relevante se aflau sub controlul PL și PLDM.

Potrivit declarațiilor sale, situația de la BEM era administrată pe linia PLDM, iar reprezentanții statului afiliați acestui partid erau direct implicați în conducerea băncii.

Candu a afirmat că acceleratorul crizei de la BEM a fost emisia suplimentară de acțiuni, care a dus la pierderea pachetului majoritar de către stat și, implicit, la excluderea controlului statului asupra activității băncii. El a susținut că, la acel moment, guvernatorul BNM ar fi tras semnale de alarmă, invocând informații neadevărate venite de la BEM.

Referindu-se la conflictul dintre Mihai Ghimpu și Vlad Filat, Andrian Candu a spus că ar fi existat un interes ca Grigore Gacichevici să rămână la conducerea BEM, iar PDM nu ar fi avut voturile necesare pentru a influența destituirea acestuia.

Totodată, Candu a subliniat că decizia privind emisia suplimentară de acțiuni și pierderea pachetului majoritar la BEM a fost în atribuția Guvernului. El a explicat că, pentru obținerea controlului asupra unei bănci de stat, cumpărătorul trebuie să dispună de resurse financiare și să se înțeleagă cu statul, respectiv cu Guvernul, premierul și alte instituții abilitate, precum și cu Adunarea Generală a Acționarilor.

În cazul BEM, potrivit lui Candu, cedarea controlului ar fi avut loc cu acord la nivel politic, iar discuțiile cu potențialii cumpărători s-ar fi purtat în ședințe cu acordul ministrului Finanțelor sau chiar al premierului.

Candu a reiterat că toate instituțiile și funcțiile decidente din domeniul financiar-bancar se aflau în portofoliul PLDM. El a mai spus că Mihai Ghimpu îl acuza pe Vlad Filat că BNM nu putea efectua controale la BEM din cauza inacțiunii CNPF, instituție aflată, la rândul său, sub controlul PLDM. Potrivit lui Candu, PDM nu a putut interveni din cauza acordului existent în cadrul alianței politice.

În ceea ce privește garanțiile bancare și împrumuturile de urgență, Candu a declarat că acestea au fost acordate inclusiv la insistența Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional. Ulterior, aceleași instituții financiare internaționale ar fi insistat asupra lichidării BEM și transferării conturilor către alte bănci de pe piață.

Candu a mai afirmat că inițiativa privind cedarea pachetului de control de la BEM ar fi aparținut PLDM și că PDM nu a avut pârghii pentru a forța Guvernul condus de PLDM să renunțe la emisia suplimentară de acțiuni.

De asemenea, el a susținut că pachetul legislativ pentru acordarea garanțiilor bancare a fost pregătit de Ministerul Finanțelor, aflat atunci sub controlul PLDM, iar Guvernul și-a asumat răspunderea pentru acesta în Parlament.

telegraph.md