În curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei au fost prezentate fotografii, lucrări de artă, mărturii audio care oferă o imagine detaliată a deportărilor staliniste din Basarabia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Doctorul în istorie Ludmila Cojocaru, angajată a Muzeului Național de Istorie, a precizat că expoziția a fost vernisată mai întâi la București, apoi la Focșani și Iași, după care a trecut Prutul și a ajuns în localitățile unde au avut loc deportările. „Și în acest fel se pun alături memorii, amintiri, mărturii, se edifică o memorie comună, o memorie europeană, unind ambele maluri ale Prutului și regăsindu-ne pe noi în comunitatea europeanăˮ, a spus doctorul în istorie.
Printre exponate se regăsește și o hartă a localităților de unde au fost deportate familiile de basarabeni. Aceasta se bazează pe date științifice, dar are o prezentare artistică pentru a atrage o audiență mai largă. Fotografiile expuse sunt copii ale fotografiilor care au intrat recent în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Acestea sunt prezentate publicului larg într-o manieră foarte emoțională, fiind încadrate în interiorul unor cutii pentru bijuterii. Mesajul transmis este că aceste memorii și aceste fotografii devin, poate, chiar mai prețioase decât bijuteriile care sunt o avere pentru patrimoniul unei familii. Vorbim despre memoria neamului, despre memoria fiecăruia dintre noi, a afirmat doctorul în istorie Ludmila Cojocaru.
Animația „Mâța fără numeˮ, creată de Ghenadie Popescu, la fel face parte din expoziție și abordează subiectul deportărilor. Ghenadie Popescu a spus că filmul este un segment care ține de ziua înainte de ridicare, noaptea ridicării și ce s-a întâmplat ulterior cu casa și cu pisica care este personajul principal. În prima parte se arată o zi a unei familii. A doua parte redă noaptea ridicării, partea în care apar intrușii, trei soldați și un personaj cu banderolă roșie, un om din sat care a venit cu soldații. În imagini, casa pare suspendată deasupra pământului, ca și cum ar fi fost scoasă din rădăcini, sugerând că locuitorii săi au fost „dezrădăcinați” din locuința lor. În a treia parte sunt arătate schimbările prin care trece casa. Ghenadie Popescu spune că a vrut să arate ireversibilitatea acestor momente.
Potrivit creatorului animației, mesajul principal este memoria. Memoria este un țesut fin cu care trebuie de lucrat, astfel se atrofiază. Ținând cont de faptul că victimele deportărilor sunt deja la o vârstă înaintată, mulți dintre ei nu sunt în viață, subiectul deportărilor trebuie să fie abordat cât mai mult, a menționat artistul.
Managerul proiectului „Caravana Amintirilor din Gulagˮ, Victoria Nagy Vajda, a spus că proiectul a fost inițiat în 2022, declanșatorul acestuia fiind războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Am privit mai multe materiale, mai multe mărturii și am făcut o selecție din tot ce am citit și am documentat. Mi-am dorit să creez un itinerar al mai multor mărturii ale diferitor persoane din momentul ridicării, momentul mersului cu trenul, impresiile pe care le aveau, situația în care se aflau în acel moment, momentul când au ajuns, muncile pe care le făceau membrii familiei, îndeosebi părinții sau frații, surorile mai mari, relațiile pe care le aveau cu școala și, în final, avem o mărturie cu moartea lui Stalin și ce a însemnat acest eveniment pentru eiˮ, a comunicat managerul proiectului. Mărturiile protagoniștilor expoziției au fost prezentate și prin înregistrări audio, citite de actori din București.
Expoziția „Caravana amintirilor din Gulag” este un proiect realizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Ambasada Republicii Moldova în România, compania de teatru UNTEATRU, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și cu sprijinul gazdelor expoziției – primării, consilii raionale, muzee și teatre din România și Republica Moldova. După Chișinău, expoziția se întoarce la București.
