Compromisul a fost convenit în cadrul grupului de lucru reunit la Președinție, unde părțile au decis elaborarea unui document cu aplicare unică, valabil exclusiv pentru viitorul scrutin regional, care ar urma să fie organizat până la sfârșitul anului 2026, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiochisinau.md.
Documentul va reglementa aspectele tehnice și juridice necesare desfășurării alegerilor și va soluționa disputa privind denumirea organelor electorale din autonomie.
Comentatorul politic Ion Tăbârță susține că atât autoritățile centrale, cât și cele din autonomie ar trebui să fie interesate de depășirea situației de blocaj instituțional.
„Situația nu ar trebui să rămână în suspans până la infinit. Chișinăul este interesat ca în regiunea autonomă să funcționeze instituțiile statului și toate procesele democratice să fie asigurate. Totodată, ar trebui să fie și în interesul regiunii găgăuze depășirea acestei situații”, a declarat Ion Tăbârță.
Expertul avertizează însă că găsirea unei soluții ar putea deveni mai dificilă din cauza influențelor externe și a intereselor politice din regiune.
„Dacă vor exista factori subiectivi din partea rețelei Șor și Federației Ruse care intenționat zădărnicesc, mai mult chiar, încearcă să tensioneze dialogul politic dintre Chișinău și Comrat, atunci desigur, găsirea unei soluții va fi mai dificilă”, a adăugat comentatorul.
La rândul său, analistul Ștefan Bejan consideră că disputa depășește cadrul juridic și are o miză politică.
„Problema este una tehnico-juridică, dar, de fapt, este mult mai mult decât atât, este o problemă politică. În spatele acesteia sunt interesele lui Ilan Șor care își dorește o confruntare politică. Rusia vrea să folosească din nou regiunea găgăuză pentru a șantaja R. Moldova”, a declarat Ștefan Bejan.
Potrivit expertului, autoritățile de la Chișinău trebuie să comunice mai activ cu locuitorii autonomiei și să mențină dialogul cu reprezentanții locali.
„Acest vid de putere, această stare de confruntare afectează în primul rând locuitorii din regiune. În al doilea rând, afectează credibilitatea R. Moldova pe plan extern”, a afirmat analistul.
Mandatul deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei a expirat în noiembrie anul trecut, însă scrutinul a rămas blocat din cauza neadaptării legislației electorale locale la prevederile noului Cod electoral al R. Moldova.
Două date stabilite anterior pentru organizarea alegerilor, 22 martie și 21 iunie, au fost anulate succesiv de instanțele de judecată. Potrivit noii foi de parcurs discutate de grupul de lucru, scrutinul ar putea avea loc în toamna anului 2026.
