Potrivit ANI, controlul este motivat de suspiciuni privind o posibilă diferență substanțială între veniturile declarate de Ostapciuc și bunurile dobândite de aceasta și de familia sa în perioada 2019 – 2024. Mai exact, în vizorul inspectorilor de integritate se află mai multe imobile și automobile, inclusiv două apartamente cumpărate în 2020 și 2022, în valoare de 305.978 lei și 800.000 lei, precum și un loc de parcare nedeclarat, achiziționat în 2023 cu 9.750 euro, transmite Ultimelestiri.md.
De asemenea, ANI constată că unele bunuri, cum ar fi un automobil procurat în 2024 și un altul utilizat de soțul Nataliei Ostapciuc între 2021 și 2024, nu au fost reflectate în declarațiile de avere. În plus, contractul de împrumut de 300.000 lei, semnat de soțul acesteia cu fratele său, nu a fost declarat în anii corespunzători, deși suma depășea pragul legal de raportare.
Totodată, responsabilii de la ANI menționează că în declarațiile pentru anul 2021, Ostapciuc nu a indicat deținerea de numerar sau alte active financiare care să justifice achiziția apartamentului de 800.000 lei făcută în 2022. De asemenea, ea a beneficiat de o donație imobiliară din partea mamei sale, bun procurat chiar în perioada exercitării funcției publice.
Controlul ANI se va extinde și asupra bunurilor membrilor familiei și ale altor persoane implicate în tranzacțiile cu Natalia Ostapciuc, în conformitate cu Legea 132/2016. În prezent, instituția a informat persoana vizată despre declanșarea procedurii și i-a solicitat documente justificative suplimentare.
Amintim că, pe 27 mai, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii municipiului Chișinău i-au reținut pe directorul și directorul adjunct al Sanatoriului „Speranța” din Vadul lui Vodă, împreună cu un intermediar. Cei trei sunt cercetați în mai multe dosare penale pentru corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine, cu folosirea funcției în procesul de achiziții publice.
Potrivit anchetei, conducerea instituției, aflată în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și finanțată din bugetul de stat, ar fi implementat o schemă infracțională prin care pretindea sume între 10.000 și 40.000 de lei pentru fraudarea licitațiilor publice. Anchetatorii au descoperit și nereguli în evidența financiară a instituției, inclusiv neîncasarea banilor achitați de pacienți pentru tratamente balneo-sanatoriale, sume care ulterior ar fi fost folosite în scopuri personale. Prejudicii ar fi fost aduse și patrimoniului sanatoriului.
