Informațiile se regăsesc în Studiul privind volumul de muncă al judecătorilor din Republica Moldova, în perioada 2017-2024, aprobat de CSM, transmite Ultimelestiri.md cu referire la realitatea.md.
Analiza perioadei 2021–2024 confirmă că anul 2024 marchează cel mai mic volum de muncă al instanțelor, principalul factor fiind impactul noilor prevederi fiscale asupra comportamentului justițiabililor.
Taxa de timbru: filtru sau barieră de acces la justiție?
Noua lege a ajustat cuantumurile taxei de stat și a introdus conceptul de „taxă de timbru”, cu scopul declarat de a descuraja acțiunile abuzive și de a reduce presiunea asupra judecătorilor. În același timp, măsura ar putea determina părțile aflate în litigiu să caute soluții alternative, precum medierea sau arbitrajul, considerate mai rapide și mai puțin costisitoare.
Totuși, analiza relevă că această reducere a dosarelor nu a avut un efect major de filtrare a cererilor, ridicând semne de întrebare privind accesul efectiv la justiție, mai ales pentru persoanele vulnerabile sau cu resurse financiare limitate.
Privire pe termen lung: trend ascendent al cauzelor
Deși 2024 consemnează o scădere punctuală, analiza comparativă între anii 2017 și 2024 indică o tendință generală de creștere a volumului de muncă. În anul 2024 au fost înregistrate cu 2,4% mai multe cauze decât în 2017, ceea ce înseamnă 7.631 de dosare suplimentare.
În intervalul 2017–2023, numărul cauzelor noi înregistrate anual la toate cele trei niveluri de instanță a crescut de la 310.749 la 352.684, adică un avans de aproximativ 12%, o evoluție similară cu cea observată în alte state din regiune.
Eficiență rezonabilă, dar cu limite ascunse
Din perspectiva operativității și productivității, sistemul judiciar din Republica Moldova reuşește, în general, să gestioneze cauzele într-un termen rezonabil. Majoritatea dosarelor sunt soluționate în mai puțin de un an, o parte chiar sub șase luni. Cu toate acestea, statisticile oficiale nu reflectă durata totală a unui litigiu atunci când sunt implicate mai multe instanțe sau sunt exercitate căi de atac, ceea ce sugerează că termenele reale de soluționare pot fi mai lungi decât cele raportate, se mai arată în studiu.
Un element critic al analizei îl reprezintă deficitul major de judecători, accentuat începând cu anul 2022, ca urmare a plecărilor masive din sistem. Această situație contrastează cu numărul ridicat de dosare înregistrate și adâncește vulnerabilitățile structurale ale justiției.
