Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele noului Program național privind sănătatea mintală pentru anii 2023-2027, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Europa Liberă.
Astfel, în domeniul sănătății mintale, autoritățile planifică pentru următorii ani:
- să organizeze activități de promovare a sănătății mintale și a programelor de prevenire.
Pentru atingerea acestui obiectiv, autoritățile își propun să elaboreze o Lege a sănătății și bunăstării mintale, dar și să ofere suport psihologic la locul de muncă pentru diminuarea sindromului de ardere profesională, în special în instituțiile medicale.
- să reducă rata mortalității prin suicid, raportată la 100 mii populație, de la 18,5 la 16,4.
Autoritățile își propun în acest sens să instituie linia telefonică de urgență pentru persoanele aflate în situații de criză și risc suicidal. Să meargă în penitenciare și să informeze deținuții despre serviciile medicale de îngrijire a sănătății mintale și a celor de suport psiho-emoțional disponibile în detenție.
- să prevină tratamentele inumane și degradante prin modernizarea instituțiilor psihiatrice spitalicești și de lungă durată.
Pentru atingerea acestui obiectiv, autoritățile vor să:
- Modernizeze instituțiile spitalicești pentru prestarea serviciilor de sănătate mintală, în condițiile respectării drepturilor omului, excluderii stigmatizării, discriminării și relelor tratamente,
- să extindă numărul paturilor de intervenție în criză, a celor de lungă durată și de reabilitare psihosocială într-un concept integrat, conform cerințelor la nivel internațional,
- să reducă practicile de constrângere în serviciile psihiatrice,
- să reducă numărul de spitalizări în spitalele republicane cu 25%,
- să consulte un număr mai mare de persoane, cu 25%, inclusiv pentru depresie, în Centrele Comunitare de Sănătate Mintală.
Costul estimativ al programului este de peste două milioane și jumătate de lei. Resurse alocate de la bugetul de stat, din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală, precum și oferite de UNICEF și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.
Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că în anul 2022 la Centrele de Sănătate Mintală au fost realizate peste 9.000 de consultații psihiatrice raportat la 100 mii locuitori. Tot în anul 2022, la Centrele Comunitare s-au adresat 139.582 de persoane, o cifră mai mare comparativ cu 75.432 adresări, în anul 2018.
Incidența prin maladii psihice înregistrează o creștere în ultimii ani, reprezentând 5.617,1 cazuri la 100 mii locuitori, în anul 2022.
Domeniul sănătății mintale se confruntă și cu unele provocări, printre care lipsa specialiștilor. În anul 2022, R. Moldova era asigurată cu doar 4 medici psihiatri la 100 mii locuitori, la scară națională activând în total doar 156 medici psihiatri, unele raioane neavând nici unul. De asemenea, în 30 de raioane lipsesc psihiatrii pentru copii.
Unul din doisprezece adulți are semne de depresie
Datele statistice arată că unul din doisprezece adulți prezintă semne caracteristice pentru depresie, cu o frecvență de două ori mai mare în rândul femeilor (10,8%) decât în rândul bărbaților (5,8%). Iar efectele psihologice ale pandemiei de COVID-19 au determinat creșterea considerabilă a incidenței anxietății și a depresiei. Se estimează că depresia va fi cea mai des întâlnită cauză de boală și cauză a dizabilității în țările dezvoltate, valabil și pentru R. Moldova. Actualmente, R. Moldova nu are o evidență a numărului de persoane diagnosticate cu depresie și anxietate.
