În schimb, învățământul general necesită reforme esențiale pentru a asigura acces echitabil, calitate și incluziune, potrivit reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
În cadrul procesului de screening desfășurat recent la Bruxelles, Republica Moldova a prezentat două capitole esențiale – cel privind Știința și Cercetarea, dar și Educația, Tineretul și Sportul. Potrivit secretarei de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, învățământul superior din Republica Moldova este, în mare parte, conform standardelor europene, datorită aplicării sistemului de la Bologna de mai mulți ani.
Ea a explicat că, pe baza rapoartelor de activitate și a răspunsurilor oferite în cadrul prezentărilor, experții din sistemul european evaluează nivelul de conformitate și urmăresc viziunea autorităților din Chișinău privind remedierea problemelor din sistemul educațional.
Un exemplu de reformă propusă este crearea unui spațiu comun interuniversitar, similar campusurilor europene, cu un statut juridic unificat pentru toate instituțiile și legitimații unice pentru studenți. Totuși, pentru implementarea acestui model este nevoie de un nou cadru normativ și investiții semnificative. De asemenea, accentul este pus pe mobilitatea academică a profesorilor, studenților și cercetătorilor, care trebuie încurajați să participe la proiecte internaționale în echipe mixte.
Reforma învățământului general: Obiective și provocări
Secretara de stat Valentina Olaru a reprezentat sistemul de învățământ general în procesul de screening. Ea a declarat că alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul educației este, în prezent, doar parțială.
Pentru a atinge standardele europene, sunt necesare eforturi susținute în mai multe direcții: formarea continuă a cadrelor didactice, digitalizarea învățământului, integrarea tematicii de mediu, extinderea mobilităților pentru profesori și elevi, precum și asigurarea accesului echitabil la educație pentru copiii din zonele rurale și cei cu cerințe educaționale speciale. Totodată, a fost subliniată necesitatea îmbunătățirii rezultatelor în evaluările internaționale și a ajustării procesului de evaluare finală a elevilor, astfel încât programele de studiu să răspundă cerințelor societății actuale.
Valentina Olaru și-a exprimat optimismul cu privire la implementarea celor mai importante reforme până în 2027. Printre obiectivele prioritare se numără atragerea și formarea cadrelor didactice tinere prin programe de sprijin financiar și educativ, adaptarea curriculumului la practici ecologice, dezvoltarea sistemului de evaluare a examenelor și susținerea instituțiilor de educație timpurie.
Un proiect ambițios este dezvoltarea unei rețele de aproximativ 95 de „școli model”, adaptate cerințelor de incluziune. Acestea vor fi dotate cu echipamente asistive pentru copiii cu deficiențe de vedere și auz și vor avea infrastructură accesibilă, inclusiv rampe de acces și grupuri sanitare adaptate. În plus, vor fi angajați specialiști precum psiho-pedagogi și logopezi, care să asigure sprijin adecvat copiilor cu nevoi speciale.
Ce cred experții
Expertul în educație Anatol Grimalschi consideră că apropierea de standardele europene presupune, înainte de toate, o schimbare de mentalitate. În Uniunea Europeană, se pune accent pe meritocrație, competitivitate în cercetare, aplicarea rezultatelor științifice în economie și mobilitatea profesională. În Republica Moldova, vor trebui revizuite mecanismele de finanțare a cercetării, iar cadrele didactice ar trebui să fie deschise să predea și în alte instituții europene, nu doar în cele în care au activat întreaga carieră.
La rândul său, directorul Gimnaziului din satul Filipeni, raionul Leova, Valentin Lupu, subliniază că alinierea la standardele europene ar permite atragerea de finanțare pentru tehnologizarea școlilor, acces la programe educaționale europene și modernizarea curriculumului.
El consideră că integrarea în comunitatea europeană va facilita participarea elevilor la inițiative precum Erasmus+ și va permite adaptarea programului școlar la cerințele actuale. În instituția pe care o conduce, cu sprijinul autorităților locale și naționale, au fost deja implementate proiecte precum un cabinet lingofonic, table interactive și o grădină senzorială pentru cei peste 20 de elevi cu cerințe educaționale speciale. În continuare, este nevoie de eficientizarea energetică a școlii și de racordarea acesteia la sistemul de canalizare.
Potrivit experților, etapa de screening este una complexă și detaliată, depășind chiar procesul propriu-zis de negociere, care va putea începe doar după aprobarea unanimă a statelor membre în Consiliul European.
