Oficialul a precizat că impactul economic al incidentului din primăvara anului 2026 ar putea fi „de ordinul miliardelor de lei”, însă calculele finale nu au fost încă realizate. Ministrul a subliniat că situația trebuie analizată și în context regional, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri pentru infrastructura de mediu și apă din regiune, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Autoritățile lucrează la consolidarea capacităților de reacție în caz de poluări similare. În acest sens, Ministerul Mediului elaborează un proiect privind crearea unei rețele de depozite regionale, care să permită intervenții rapide în orice punct al țării.
„Vorbim inițial despre Costești-Stânca, acolo va fi un depozit care va deservi zona de nord, ca să putem ajunge inclusiv pe Prut și pe Nistru în mai puțin de o oră jumătate. Vom avea un depozit în Chișinău pentru zona centrală și suntem în proces de identificare a unei locații în sud”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Gheorghe Hajder, obiectivul este ca echipele de intervenție să poată ajunge în mai puțin de o oră și jumătate în orice zonă afectată.
Analizele de laborator efectuate în Republica Moldova și România indică faptul că poluarea este cauzată exclusiv de produse petroliere, fără urme de metale grele. În paralel, sunt evaluate efectele pe termen mediu și lung asupra apei, solului și ecosistemelor.
De asemenea, autoritățile elaborează protocoale clare de intervenție, cu responsabilități bine definite pentru instituțiile implicate.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului documentează zilnic evoluția situației, urmând să fie elaborat un raport complex privind prejudiciile. Acesta ar putea sta la baza solicitării de despăgubiri către Federația Rusă.
„Vorbim nu doar despre costuri de intervenție, dar și despre daunele aduse mediului și ecosistemelor în general”, a subliniat ministrul.
În Republica Moldova a fost instituită stare de alertă de mediu pentru 15 zile, începând cu 16 martie, după poluarea Nistrului provocată de atacurile din 7 martie asupra Hidrocentralei din Novodnestrovsk.
În nordul țării, locuitorii au rămas temporar fără apă la robinet, criza fiind depășită inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, în special al României.
Ulterior, pe 3 aprilie, autoritățile au semnalat un nou val de pete petroliere în zona podului de la Unguri, raionul Ocnița. Potrivit ministrului, acestea au fost cauzate de creșterea nivelului apei, în urma precipitațiilor și deversărilor din lacurile de acumulare, care au antrenat poluanții de pe maluri și din vegetație.
