Datele Ministerului Educației și Cercetării arată o diferență substanțială între numărul femeilor și al bărbaților care activează în învățământ. Din totalul celor 25.512 cadre didactice, doar 2.925 sunt bărbați. Cei mai mulți activează în Chișinău, UTA Găgăuzia și Ungheni, iar proporțional cea mai mare pondere se înregistrează în Cimișlia, Nisporeni și Basarabeasca, transmite Ultimelestiri.md cu referire la diez.md.
Cele mai multe cadre didactice masculine predau „Educația fizică” și „Dezvoltarea personală”, domenii considerate tradițional mai apropiate de profilul masculin.
Rodica Balan, specialistă în dezvoltare personală la Centrul de Consiliere și Ghidare în Carieră al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, observă că interesul băieților pentru pedagogie rămâne scăzut. Ea explică fenomenul prin factori sociali, culturali și economici. Bărbații se orientează frecvent spre domenii percepute drept „bărbătești”, precum tehnologia, științele exacte, dreptul sau antreprenoriatul, în timp ce pedagogia este asociată cu calități atribuite mai des femeilor.
Potrivit acesteia, lipsa modelelor masculine în școli, presiunea socială privind rolul bărbatului de a asigura stabilitatea materială și imaginea profesiei drept una birocratică sunt factori care îi descurajează pe tineri.
Un alt aspect subliniat de specialistă este faptul că mulți elevi nu au întâlnit niciodată un profesor bărbat, ceea ce le reduce capacitatea de a se identifica cu acest rol profesional.
Vladimir Cebotari, învățător la Liceul Teoretic „George Meniuc” din Chișinău, este unul dintre cei 131 de bărbați care predau la ciclul primar. El spune că salariile reprezintă una dintre principalele bariere. Inițial, familia nu l-a încurajat să urmeze pedagogia din cauza remunerației scăzute, dar ulterior i-a susținut decizia. Pandemia a fost momentul de debut în carieră, iar provocările nu au întârziat să apară, de la gestionarea grupelor separate până la integrarea unui elev cu CES.
Tânărul povestește că la început s-a confruntat cu scepticismul unor părinți, dar și cu solicitări din partea celor care își doreau ca el să fie învățătorul copiilor lor. Consideră că un salariu competitiv ar atrage mai mulți bărbați în sistem.
Un alt exemplu este Dumitru Rusnac, profesor de fizică la Gimnaziul „Mihai Eminescu” din Ulmu și cercetător științific. El afirmă că modelele masculine au un impact major asupra elevilor și pot echilibra dinamica educațională. Dumitru a fost inspirat de profesorii săi să urmeze această carieră și consideră că profesorii bărbați pot contribui la o formare mai variată a elevilor, demonstrând valori precum responsabilitatea, empatia și disciplina.
Tânărul a fost premiat în cadrul concursului republican „Pedagogul Anului” și spune că un profesor modern trebuie să fie curios, empatic și rezilient. El crede că statutul profesorului trebuie revalorizat, iar imaginea acestuia modernizată pentru a atrage mai mulți tineri bărbați.
Rodica Balan subliniază că lipsa bărbaților din colectivele didactice poate duce la o educație unilaterală. Prezența profesorilor bărbați aduce o altă dinamică relațională și contribuie la modele de comportament diferite pentru elevi, în special pentru băieți.
UPSC încearcă să atragă mai mulți tineri bărbați în pedagogie prin programe interdisciplinare, evenimente de informare și promovarea exemplelor masculine de succes din domeniu. Specialistul consideră că aceste inițiative pot combate stereotipurile și pot încuraja tinerii să aleagă o carieră didactică.
