Mai exact, la Botnărești, în raionul Anenii Noi, o livadă plantată pe un fost perimetru minier nu dă roade, iar autoritățile locale explică că solul este degradat și că lipsa unor verificări reale ale calității terenurilor a dus la situații în care suprafețe declarate oficial recultivate nu pot fi utilizate în agricultură, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit legislației, după exploatarea unei cariere, terenul trebuie recultivat, adică readus cât mai aproape de starea inițială. Noul Cod al subsolului, care intră în vigoare pe 29 mai, definește recultivarea ca refacerea mediului și a ecosistemelor afectate.
În cadrul investigației, jurnalista Veronica Gherbovețchi explică că, în Botnărești, pe un teren unde anterior a fost extras nisip, a fost plantată o livadă de nuci.
Suprafața de 15,5 hectare a fost oficial recultivată și transmisă Primăriei ca teren agricol, conform actelor de predare-primire semnate de reprezentanți ai autorităților și ai companiei. Documentele arată că lucrările ar fi fost realizate conform proiectului, însă nu conțin date clare despre calitatea solului, precum nivelul de humus, adâncimea apei freatice sau conținutul de săruri.
Proprietarii terenului, doi frați care au investit aproximativ 100.000 de euro în livada de nuci, spun însă că realitatea din teren este diferită.
„Din aproximativ 10 hectare, doar jumătate cresc bine. Am replantat de mai multe ori, timp de doi-trei ani. Dacă inițial am plantat 2.000 de pomi, acum am ajuns la 4.000, însă doar pe 10 hectare cresc”, a declarat Alexandru Negruță, unul dintre proprietari.
Până în prezent, livada nu a oferit nicio recoltă, iar proprietarul consideră că terenul nu a fost readus la condițiile inițiale.
În replică, directorul carierei S.A. Cobusca, Constantin Cazacu, respinge acuzațiile și afirmă că problema ar ține de materialul săditor.
„Nu are nicio treabă solul. Uitați-vă, porumbul crește, dar nucul nu. Totul a fost recultivat conform reliefului, lucrările au durat aproximativ 2-3 ani”, Constantin Cazacu.
Actualul primar al comunei Botnărești, Victor Gorii, contestă însă calitatea recultivării: „În acte se spune că terenurile au fost recultivate, dar în realitate ele sunt degradate. Nu există delimitări clare și nici studii pedologice”.
Edilul afirmă că terenurile nu pot fi utilizate în agricultură și propune împădurirea acestora. În același timp, directorul carierei a recunoscut că nu există delimitări exacte ale terenurilor recultivate și că procesul nu este finalizat.
În paralel, între Primăria Botnărești și agentul economic există și un litigiu în instanță. În 2024, Consiliul local a decis să taxeze exploatarea a circa 78 de hectare și să recupereze aproximativ 775.000 de lei, însă agentul economic a contestat decizia.
Datele Inspectoratului pentru Protecția Mediului arată că, în urma unui control din 2023, peste 63 de hectare sunt afectate de exploatare, iar circa 18 hectare rămân nerecultivate. Inspectorii semnalează dificultăți în verificare din cauza lipsei documentației geodezice și a sistemelor diferite de coordonate.
Potrivit acestora, recultivarea trebuie să se desfășoare în paralel cu exploatarea, iar nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni între 5.000 și 12.500 de lei.
Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale precizează că nu este responsabilă de recultivare, aceasta revenind agentului economic și Inspectoratului pentru Protecția Mediului.
Investigația jurnaliștilor de la „Fără Filtre” arată și alte cazuri similare. În comuna Chirca, un teren exploatat anterior a fost abandonat și transformat într-un depozit neautorizat de deșeuri, după ce agentul economic nu mai activează de ani de zile.
La nivel național, aproximativ 35% dintre agenții economici nu respectă obligațiile de recultivare, iar unele terenuri rămân degradate chiar și timp de 15 ani. Din peste 700 de terenuri scoase din circuitul agricol, doar circa 42% au fost recultivate.
Specialiștii spun că revenirea completă la starea inițială este, în practică, imposibilă.
„Un centimetru de sol se formează în sute de ani. Nu putem readuce terenul la starea inițială după exploatare”, a explicat specialistul în pedologie Iurii Rozloga.
În acest context, autoritățile propun crearea unui fond de garanție pentru lucrările de excavare, care ar obliga companiile să depună bani pentru refacerea mediului. În cazul în care lucrările nu sunt realizate, aceste fonduri ar urma să fie utilizate de stat pentru recultivare.
În prezent există o garanție financiară, însă lipsește un mecanism clar de aplicare, motiv pentru care autoritățile lucrează la un nou regulament.
