În cadrul podcastului „Bandstage”, Ion Popa a spus că procesul trebuie accelerat, întrucât, după termenul-limită din vara anului 2026, cei care nu se vor amalgama benevol ar putea fi comasați „normativ”, adică forțat, transmite Ultimelestiri.md.
În cadrul interviului, Ion Popa a declarat că proiectul de amalgamare propus în jurul comunei Negureni include comunele Chițcanii Vechi, Târșiței, Ratuș, satele Verejeni, Țânțăreni, Nucăreni, Codrul Nou și comuna Negureni. Edilul a precizat că este vorba despre patru comune și patru sate, iar în baza criteriilor prevăzute de lege, Negureni ar urma să rămână centrul administrativ al noii unități.
„Comuna Negureni este „cap de listă” la toate criteriile prevăzute de Legea privind amalgamarea voluntară: numărul de locuitori, numărul de copii încadrați în instituțiile de educație timpurie, numărul de elevi din instituțiile școlare și numărul de agenți economici”, a declarat Popa.
Primarul a spus că susține această reformă încă din perioada 2020–2021, când a început să se discute public despre ea, și că a salutat inițiativa.
Totodată, Ion Popa a subliniat că Primăria Negureni nu este prima care a inițiat un astfel de proces. El a amintit că, la Leova și Călinești, amalgamarea a fost deja dusă la bun sfârșit, iar acolo au avut loc și alegeri repetate noi.
În prezent, a adăugat edilul, există câteva sute de primării care au adoptat decizii privind inițierea amalgamării, iar în țară sunt mai multe clustere deja formate sau în proces de formare.
Totuși, Popa consideră că Negureni ar putea deveni cea mai mare structură de acest tip, întrucât include cel mai mare număr de localități, și ar urma să constituie o comunitate de peste 9.000 de oameni.
Edilul a insistat că amalgamarea este, deocamdată, un proces voluntar, posibilitate care există din 2022, și că Guvernul a propus această reformă tocmai pentru ca oamenii să poată alege singuri cu ce localități vor să se comaseze.
El a mai spus că, potrivit declarațiilor făcute de Alexei Buzu sau Igor Grosu, în iunie sau iulie 2026 ar urma să fie trasă „linia roșie”, iar până atunci amalgamarea voluntară trebuie realizată.
În caz contrar, a afirmat Ion Popa, în toamnă ar urma să fie modificate prevederile privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, ceea ce ar însemna că localitățile care nu au reușit să se amalgameze benevol vor fi amalgamate normativ, adică forțat. Primarul a spus că acest lucru ar fi „corect”, întrucât Guvernul a pus deja la dispoziția autorităților locale mecanismele și pârghiile necesare pentru a se uni de bunăvoie.
Un alt argument invocat de edil este pachetul financiar de susținere promis localităților care aleg amalgamarea voluntară. În opinia sa, acest pachet este „destul de consistent”, chiar dacă „mai este loc și de mai bine”. Popa a atras atenția că nu este clar dacă și localitățile amalgamate normativ vor beneficia de un asemenea suport financiar. El a adăugat că o mare parte din acest pachet este orientată către proiecte de infrastructură, într-un context în care tocmai lipsa infrastructurii reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale satelor din Republica Moldova.
Ion Popa a respins însă ideea că, prin amalgamare, satele ar dispărea de pe hartă. Primarul a explicat că nu localitățile dispar, ci primăriile, adică centrele administrative. Cu alte cuvinte, în localitățile care vor fi comasate nu vor mai exista primari și consilii locale proprii, dar localitățile în sine nu vor fi lichidate.
Edilul a precizat că în fiecare localitate unde nu va mai exista primărie va fi păstrat în mod obligatoriu serviciul de asistență socială, iar suplimentar va fi instituit Centrul Unificat de Prestare a Serviciilor (CUPS). La Negureni, un astfel de Centru funcționează deja.
Potrivit lui Popa, CUPS-ul este un fel de minifilială a Agenției Servicii Publice, care în prezent prestează peste 40 de servicii, iar numărul acestora este în continuă creștere. El a explicat că acest Centru funcționează ca un ghișeu unic, unde cetățenii se pot adresa indiferent de problema pe care o au. Solicitările sunt înregistrate, iar prin programele de e-guvernare, devenite obligatorii pentru toate primăriile începând cu 1 februarie, este facilitată comunicarea dintre administrația publică locală și locuitori. Astfel, majoritatea actelor ar putea fi eliberate prin intermediul acestui ghișeu unic.
Mai mult, Ion Popa spune că, în urma comasării, orice primar care ține cu adevărat la dezvoltarea comunității și la cetățenii care l-au ales își va stabili ore de audiență în fiecare localitate amalgamată.
„Oamenii nu trebuie speriați cu ideea că vor fi nevoiți să meargă zeci de kilometri pentru a-și rezolva problemele, întrucât nu va exista această necesitate”, a spus el.
În ceea ce privește școlile, primarul a declarat că acestea țin de Ministerul Educației și Cercetării, deoarece din 2013 nu mai sunt în subordinea administrației publice locale, situație pe care el o consideră „o gafă destul de mare”. Din acest motiv, primarii au posibilități limitate de a interveni în domeniul respectiv.
În schimb, Ion Popa a spus că poate vorbi despre grădinițe, iar în cazul localităților care ar urma să fie amalgamate cu Negureni, administrația locală va face „tot posibilul” pentru ca în fiecare dintre ele să fie menținută instituția de educație timpurie, acolo unde aceasta există.
Totodată, edilul de Negureni a abordat și subiectul consiliilor raionale, despre care a spus că trebuiau lichidate demult.
„Acestea consumă sute de milioane de lei fără a produce ceva concret și funcționează în mare parte ca un intermediar al banului public între administrația publică centrală și administrația publică locală de nivelul întâi”, a spus Popa.
În ultimii ani, potrivit lui, consiliilor raionale li s-au retras mai multe competențe, precum sănătatea, asistența socială și învățământul, și acestea au rămas în principal cu direcțiile agricole, despre care primarul spune că nu este clar ce fac exact.
El a oferit exemplul apelurilor telefonice primite de primării, în care se cer informații despre suprafețele semănate sau stocuri, deși aceste date sunt deja raportate la Biroul Național de Statistică și la Fisc.
Soluția, în opinia sa, ar fi revenirea la un sistem cu câteva județe, Nord, Centru și Sud, și închiderea problemei consiliilor raionale. Ion Popa consideră că trei unități administrative de nivelul doi ar fi suficiente pentru Republica Moldova.
Primarul comunei Negureni a vorbit și despre starea drumurilor din localitate. El a recunoscut că Negureni „nu este nici pe departe cea mai bună” la acest capitol, însă a subliniat că drumurile reparate până acum „se mențin”.
„Cel mai mare proiect rutier din localitate a fost realizat în toamna anului 2025, în cadrul programului național „Europa este aproape”. Prin acest proiect au fost reabilitați 1,5 kilometri de drum local, iar lucrările au inclus amenajarea unui drum aproape european, cu borduri pe ambele părți și aproximativ 500 de metri de trotuar”, a declarat Ion Popa.
Edilul a spus că acest drum a rezistat foarte bine peste iarnă.
„Pentru perioada următoare, administrația din Negureni așteaptă lansarea programului „Satul European 3” în 2026, dar și continuarea programului „Europa este aproape”, destinat exclusiv infrastructurii rutiere. Noi avem deja două proiecte tehnice pregătite și așteptăm apelurile de finanțare pentru a le depune”, a conchis primarul de Negureni.
Citește și: Ion Popa: Negureni pornește procesul de amalgamare voluntară cu șapte localități
