Potrivit lui Ioniță, în ultimii cinci ani, R. Moldova a traversat patru crize economice majore, care au avut un impact devastator asupra veniturilor și puterii de cumpărare ale populației, transmite Ultimelestiri.md.
Printre cele mai grave efecte ale acestor crize se numără:
- Inflația record: Un nivel de inflație nemaivăzut în ultimele două decenii și jumătate, care a erodat semnificativ veniturile gospodăriilor;
- Creșterea tarifelor la energie și servicii esențiale: Creșteri semnificative ale prețurilor la utilități și servicii fundamentale, cum ar fi energia electrică și termică, au lovit puternic bugetele familiei medii;
- Venituri stagnante: Deși cheltuielile au crescut, veniturile au stagnat, ceea ce a dus la o scădere a puterii de cumpărare și, implicit, la o erodare a nivelului de trai;
- Eroziunea consumului de bază: Aceste factori au generat o criză economică profundă, care a afectat în special categoriile vulnerabile ale societății, împingându-le sub pragul sărăciei absolute.
Pe lângă crizele economice, un alt factor semnificativ care contribuie la creșterea sărăciei absolute este migrarea internă și externă. În special, migrarea tineretului activ și cu resurse din zonele rurale a accelerat acest proces. Multe dintre persoanele tinere și apte de muncă părăsesc satele în căutarea unor oportunități mai bune, fie în orașe, fie în afaceri externe. În schimb, în localitățile rurale rămân persoanele vârstnice și cele cu venituri mici.
Acest fenomen a dus la o concentrare a sărăciei în mediul rural, unde aproape 600.000 de persoane trăiesc în condiții de sărăcie absolută. În comparație, doar puțin peste 200.000 de săraci trăiesc în zonele urbane.
„Astfel, avem de-a face cu o „segregare economică și demografică” care adâncește decalajele regionale și creează dezechilibre structurale din ce în ce mai adânci”, spune Ioniță.
Pe fondul acestei crize sociale și economice, expertul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra necesității implementării unor politici publice eficiente pentru a combate efectele devastatoare ale sărăciei absolute.
Printre măsurile recomandate se numără:
- Atenuarea impactului economic al crizelor asupra celor mai vulnerabili, prin politici de protecție socială și stimulente economice care să ajute gospodăriile să facă față creșterii prețurilor;
- Încetinirea migrației tineretului din zonele rurale prin stimulente economice și investiții în dezvoltarea infrastructurii și a oportunităților de muncă în aceste regiuni. O mai bună valorificare a potențialului local ar putea contribui la oprirea exodului tinerilor și la revitalizarea satelor;
- Redefinirea strategiilor de incluziune socială și dezvoltare regională care să vizeze o repartizare mai echilibrată a resurselor și o dezvoltare durabilă a tuturor regiunilor țării.
În concluzie, Ioniță subliniază că, fără o intervenție eficientă în aceste direcții, Republica Moldova riscă să devină o societate profund dezechilibrată, unde cei care au plecat susțin, de la distanță, pe cei care au rămas într-un mediu lipsit de perspective.
