Expertul în securitate Andrei Curăraru a declarat că introducerea neutralității în Constituție a avut loc în urma presiunilor exercitate de Federația Rusă, care urmărea să împiedice apropierea Republicii Moldova de alianțele militare occidentale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Am văzut că această normă nu a ajutat prea mult Republica Moldova în procesul de reglementare transnistreană. Mai mult, ea este utilizată de obicei de cei care vor să submineze securitatea națională și investițiile în apărare”, a afirmat Curăraru.
În cadrul dezbaterii, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan, a amintit că fostul președinte Vladimir Voronin a încercat, în 2004, să obțină recunoașterea internațională a statutului de neutralitate al Republicii Moldova printr-un Pact de Stabilitate și Securitate.
Potrivit lui Boțan, prima țară care a respins această inițiativă a fost chiar Federația Rusă, în timp ce Uniunea Europeană, Statele Unite și România au fost dispuse să recunoască neutralitatea printr-o declarație politică, nu printr-un tratat internațional.
Analistul a mai menționat că, după ce Republica Moldova a insistat în plan internațional asupra retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, Moscova a reacționat prin măsuri economice.
„Guvernul rus a introdus sancțiuni economice împotriva Republicii Moldova și a revizuit contractul cu Gazprom, dublând prețul la gaze”, a declarat Igor Boțan.
Referindu-se la evoluțiile din regiune, acesta a amintit și discursul susținut de Vladimir Putin la Conferința de Securitate de la München din 2007.
„Federația Rusă și-a pus drept scop refacerea Imperiului Rus, nu a celui sovietic”, a spus Boțan, adăugând că Moscova și-a exprimat atunci intenția de a reconfigura sferele de influență în Europa.
Participanții la dezbatere au subliniat că neutralitatea nu exclude consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. În opinia lui Andrei Curăraru, țara trebuie să investească în modernizarea sistemului de apărare și în dezvoltarea capacităților de protecție antiaeriană.
„Neutralitatea nu înseamnă să trăiești într-un vid. Pentru Republica Moldova ea nu mai este actuală… interesul de securitate națională este să ne întărim sistemul de apărare”, a declarat expertul.
La rândul său, politologul Dionis Cenușă a afirmat că sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru modernizarea Armatei Naționale contribuie atât la securitatea Republicii Moldova, cât și la cea europeană.
„Investițiile pe care le face UE în Republica Moldova sunt, în realitate, investiții în securitatea europeană”, a declarat Cenușă, subliniind că țara are în continuare nevoie de asistență externă pentru modernizarea armatei și consolidarea capacităților de descurajare.
Experții au mai remarcat că prezența militară rusă în regiunea transnistreană continuă să reprezinte un risc pentru securitatea Republicii Moldova. Totodată, Igor Boțan a invocat anexarea Crimeii și izbucnirea conflictului din Donbas, în 2014, drept exemple care, în opinia sa, demonstrează că statutul de neutralitate nu oferă, prin el însuși, protecție împotriva unei agresiuni externe.
