Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024. Autorii amendamentului înregistrat recent propun instituirea unor amenzi pentru răspândirea în mediul online a informațiilor false, comise în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnal.md.
De cealaltă parte, unii experți observă că un astfel de amendament a fost aplicat în Rusia și își exprimă îngrijorarea că ar putea limita dreptul la libera exprimare. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora expertizei”.
„Eu și colegii din blocul „Împreună” suntem deranjați de această inițiativă, deși înțelegem că se urmărește buna intenție de contracarare a dezinformării în acest an electoral. Ar fi trebuit să fie fortificată lupta cu grupările politico-criminale care finanțează aceste activități: profiluri false, trolli, tot felul de boți etc.
Totuși, acest proiect trezește anumite dubii anume la partea de constatare a dezinformării și dacă nu va îngrădi libertatea de exprimare. Am văzut proiecte similare în țări care nu sunt în topul statelor democratice, cum ar fi Federația Rusă. Prevederi similare au fost adoptate în Turcia și Comisia de la Veneția s-a expus că acestea limitează dreptul la libera exprimare.
(…) Ne punem întrebarea dacă adoptarea unor astfel de legi într-un an electoral nu va periclita procesul electoral. Îndemnăm partidul de guvernământ să fie foarte precaut la modul de aplicare a acestei legi și chiar am cerut Comisiei juridice numiri și imunități să retragă acest proiect de pe ordinea de zi”, a declarat în cadrul emisiunii, Alexandru Bujorean, reprezentantul blocului „Împreună”.
Și comentatorul politic Anatol Țăranu și-a exprimat îngrijorarea că acest amendament ar putea limita libertatea de exprimare și consideră că ar trebui discutat în spațiul public.
„În această situație, după toate probabilitățile, se pare că nu există soluții bune. Este vorba, volens nolens, de o limitare a libertății de exprimare. Este cunoscută formula lansată în spațiul public de un mare umanist european care spunea că rețelele de socializare i-au dat cuvântul imbecilului satului și oricine acum poate să vorbească pe rețele, și un filozof, si unul fără pregătire. Cazul Turciei demonstrează că atunci când regimul politic folosește raționamentul luptei cu dezinformarea o folosește pentru a limita libertatea exprimării și a instaura un regim autoritar. (…) Nu înțeleg un singur lucru, de ce acest proiect a fost lansat fără o dezbatere în spațiul public, el trebuie discutat”, a spus expertul.
Amintim că Comisia de la Veneția, care a examinat o prevedere dintr-un proiect de amendamente la Codul penal al Turciei, similar cu cel propus la Chișinău, a concluzionat că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o” nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale.
