În plus, statistica demonstrează că numărul instituțiilor de învățământ se reduce continuu încă de la începutul anilor 2000, ca rezultat al scăderii numărului de elevi și studenți.
Publicația Pravda.md o citează pe Nina Dimoglo, care afirmă că actuala guvernare a distrus sistemul de învățământ din R. Moldova prin închiderea școlilor și universităților, 22 de instituții de învățământ fiind închise în 2023: „Politica „oamenilor buni” în sistemul de învățământ a dus la degradarea totală a acestuia. Se reduce numărul universităților și școlilor din țară, este în scădere nivelul de pregătire a tinerilor specialiști, ceea ce duce la lipsa competitivității acestora atât pe piața muncii din Moldova, cât și de peste hotare, a declarat pentru Sputnik Moldova jurnalista și prezentatoarea TV, Nina Dimoglo, trasnsmite Ultimelestiri.md cu referire la stopfals.md.
Tinerii moldoveni nu văd oportunități de autorealizare în propria țară. Acest lucru duce la plecarea lor peste hotare în calitate de migranți slab plătiți și slab calificați. Vă reamintesc că, în timpul reformei învățământului superior din R. Moldova, în 2023 au fost închise 22 de instituții de învățământ: acestea au fost fie desființate, fie au fuzionat cu alte universități” (în original: «Политика «хороших людей» в системе образования привела к ее тотальной деградации. В стране сокращается число вузов и школ, снижается уровень подготовки молодых специалистов, что приводит к их неконкурентоспособности на трудовом рынке как в самой Молдове, так и за ее пределами, — рассказала в беседе с корреспондентом Sputnik-Молдова журналист и телеведущая Нина Димогло. Молдавская молодежь не видит возможности для самореализации в собственной стране. Это приводит к ее оттоку за границу в качестве низкооплачиваемых и низкоквалифицированных мигрантов. Напомню, что в ходе проводимой в Молдове реформы высшего образования в 2023 году были закрыты 22 учебных заведения: их либо упразднили, либо присоединили к другим вузам»). Materialul a fost publicat pe 25 ianuarie 2024.
Articolul a apărut și pe site-ul news.mail.ru, fiind distribuit de unii utilizatori Facebook. Totodată, pe Facebook a mai fost distribuită o postare cu același conținut. La o zi după publicarea articolului pe Pravda.md, aceiași informație, de această dată în format video, a apărut pe pagina de Facebook a Euro TV Chișinău. Acest video a fost distribuit pe mai multe grupuri de pe rețeaua de socializare (aici și aici). Inițial, articolul a apărut pe site-ul Md. Sputniknews.ru, însă acesta nu mai este disponibil.
Reforma universitară și falsurile
În iulie 2022, Guvernul a aprobat hotărârea privind reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării. Aceasta prevedea inclusiv comasarea unor instituții de învățământ superior. Scopul reformei a fost „consolidarea resurselor umane și a mijloacelor financiare prin redistribuirea acestora în conformitate cu programele de formare profesională orientate spre performanțe și pregătirea unor specialiști înalt calificați, și nu pe întreținerea unor infrastructuri costisitoare. Prin urmare, aceasta va genera: excelență recunoscută internațional, programe acreditate, diplome valoroase, cercetare performantă în educație, spații de studiu mai dotate și salarii mai mari pentru profesori și cercetători”.
Reforma prevedea fuzionarea/absorbția a 22 de instituții, însă, în cea mai mare parte, nu este vorba de universități, așa cum pretinde sursa. De fapt, au fost absorbite patru instituții superioare de învățământ – Academia de Administrare Publică, Universitatea Agrară de Stat, Universitatea de Stat din Tiraspol și Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. În rest, este vorba de instituții de cercetări.
Totodată, datele statistice oficiale nu confirmă veridicitatea acuzațiilor lansate de Nina Dimoglo, potrivit cărora numărul de studenți au început să scadă din cauza politicilor proaste ale actualei guvernări în domeniul Educației. Informațiile furnizate de pagina web oficială a Biroului Național de Statistică relevă că încă la sfârșitul primei decade a acestui secol în Republica Moldova a început să scadă numărul de studenți. Mai exact, numărul maxim de studenți a fost înregistrat în anul de studii 2007/2008 – aproape 128.000 – după care a început să scadă continuu până la 56.758 în anul de studii 2022/2023. Cu alte cuvinte, în 15 ani numărul de studenți a scăzut cu peste 50%. De fapt, în anii 2020/2021 și 2021/2022, adică atunci când au venit Maia Sandu și PAS la guvernare, numărul de studenți a crescut ușor față de anii precedenți.
Numărul universităților, în scădere din perioada comunistă
Aceleași date mai arată că numărul de universități a început să se reducă în timpul guvernării comuniste, chiar dacă în acea perioadă numărul de studenți era în creștere. Astfel, dacă în anul 2001/2002 erau 47 de instituții de învățământ superior unde își făceau studiile peste 86.400 de studenți, în anul 2008/2009 (ultimul an de guvernare comunistă) rămăseseră 31 de universități, unde învățau aproape 123.000 de studenți.
O situație similară se atestă și în învățământul profesional tehnic, unde de la 80-83 de instituții cu 22.000-23.000 de elevi la începutul anilor 2000 s-a ajuns la 43-44 de instituții cu 14.000-15.000 de elevi în ultimii ani. Reducerea atât a numărului de elevi, cât și a numărului de instituții, a început în anii 2005-2006. După venirea PAS la guvernare, tendința de scădere s-a atenuat nesemnificativ.
Criza demografică impune reforme
Și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, face referire la statisticile oficiale care demonstrează că procesul de reducere a numărului de studenți a început demult. „Crizele economice și sociale din ultimii ani, șomajul, dar și problemele demografice sunt principalele motive ale micșorării numărului de studenți în Republica Moldova”, a declarat ministrul într-un comentariu pentru Stopfals.md.
„Numărul de studenți nu a început să se micșoreze de la actuala guvernare. Numărul de studenți a început să se micșoreze din anii 2000. Sunt mai multe cauze la mijloc. Aici trebuie să inducem faptul că, în primul rând, toată țara a trecut printr-o tranziție demografică, în care numărul de copii per familie s-a micșorat. Avem jumătate din familiile din R. Moldova care au un singur copil. Mai avem și fiecare a cincea familie din R. Moldova care nu are copii”, a comentat pentru Stopfals.md demograful Valeriu Sainsus.
El mai amintește că optimizarea sistemului educațional n-a început de la actuala guvernare, aceasta fiind necesară în contextul evoluției demografice din Republica Moldova. „Este vizibil că din contextul perspectivei demografice, generațiile care vin sunt de două ori mai mici numeric, decât generațiile care sunt la o vârstă matură. Dubii și alte păreri vizavi de optimizare nu trebuie să existe. Desigur că problema este ca această optimizare să nu fie forțată”, a spus demograful Valeriu Sainsus.
Economistul Veaceslav Ioniță menționa într-o analiză economică din iulie 2023 că migrația în număr mare a tinerilor din Republica Moldova nu a început odată cu venirea la putere a PAS (în 2021) sau ca rezultat al reformei universitare, ci câțiva ani mai devreme – în 2018.
Precizăm că de-a lungul anilor, în spațiul public au fost lansate în mai multe rânduri falsuri și acuzații nefondate despre „rolul” Maiei Sandu și al actualei guvernări în închiderea școlilor și „distrugerea sistemului de învățământ”, iar Stopfals.md a demontat mai multe dintre ele, făcând referire la datele statistice și actele oficiale.
Cine sunt Nina Dimoglo și site-urile care au publicat falsul
Nina Dimoglo este activistă a fostului partid „Șor”, formațiune declarată neconstituțională în Republica Moldova. Se prezintă drept „jurnalistă” și „juristă”. În ultimii ani, ea a fost angajată a mai multor instituții media, inclusiv a unor canale cu politică editorială pro-Kremlin și asociate oligarhului fugar Ilan Șor. În perioada 2015-2023, a fost succesiv prezentatoare la „Sputnik Moldova”, „Moldovenii.md”, GRT ș. a. Stopfals.md a demontat recent un alt fals promovat de ea, precum că pe oamenii de afaceri din Republica Moldova îi așteaptă falimentul pe piețele statelor europene și că aceștia s-ar simți mai confortabil pe piața din Federația Rusă.
Site-urile care au publicat și diseminat știri în baza declarațiilor analizate mai sus – Pravda.md și Sputniknews.ru – au o politică editorială care se aliniază narațiunilor propagandistice pro-Kremlin. Sputniknews a fost blocat în R. Moldova la ordinul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovarea de informații false ce pot afecta securitatea națională. Sputniknews se numără printre cele mai prolifice surse online în materie de falsuri și a apărut de mai multe ori în articolele publicate de Stopfals.md.
