Potrivit celor mai noi date publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, indicele prețurilor alimentare, care monitorizează modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru un coș de produse comercializate la nivel mondial, a ajuns la 130,3 puncte în iunie 2026, în scădere cu 0,3% față de luna mai. Totuși, acesta rămâne cu 2,2% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, transmite Ultimelestiri.md.
Directorul Diviziei piețe și comerț din cadrul FAO, Boubaker Ben-Belhassen, a declarat că, deși indicele general a scăzut, piețele individuale continuă să reacționeze diferit la schimbările globale.
„Într-un mediu global tot mai incert, piețele transparente, informația furnizată la timp și un comerț mondial previzibil rămân esențiale pentru consolidarea securității alimentare”, a spus oficialul.
Scăderea a fost determinată în principal de reducerea prețurilor la cereale. Indicele FAO pentru cereale a coborât cu 3,5% față de mai, dar rămâne cu 2,7% peste nivelul de anul trecut.
Prețurile mondiale la grâu au scăzut cu 4,4%, pe fondul recoltelor rapide și al perspectivelor solide de aprovizionare în regiunea Mării Negre, care au compensat îngrijorările privind culturile din Australia și Statele Unite.
În același timp, prețurile mondiale la porumb au scăzut cu 6,2%, ca urmare a estimărilor privind recolte abundente în America de Sud și a unei cereri mai slabe pentru producția de etanol.
În schimb, prețurile la orez au crescut cu 3,2%, pe fondul intensificării cererii asiatice pentru orezul de tip Indica și al costurilor ridicate de producție, transport și comercializare.
Pe de altă parte, indicele FAO pentru uleiurile vegetale a crescut cu 3,8% față de luna precedentă, susținut de prețurile mai mari la uleiul de palmier și de rapiță, stimulate de cererea crescută pentru biocombustibili.
Indicele pentru carne a crescut cu 0,5%, atingând un nou nivel record. Creșterea a fost influențată în special de scumpirea cărnii de pasăre, în timp ce prețurile la carnea de porc și de bovine au înregistrat scăderi.
În același timp, produsele lactate s-au ieftinit cu 1,5%, pe fondul scăderii prețurilor la laptele praf degresat, laptele praf integral, unt și al celei de-a 11-a scăderi lunare consecutive a prețurilor la brânzeturi.
Și zahărul a continuat trendul descendent, cu o scădere de 5,7% față de mai, influențată de reducerea prețurilor la etanol în Brazilia și deprecierea realului brazilian. Totuși, îngrijorările legate de impactul fenomenului El Niño asupra producției din India și Thailanda au limitat această scădere.
În ceea ce privește recoltele globale, FAO estimează pentru 2026 o producție mondială de cereale de 2,983 miliarde de tone, al doilea cel mai ridicat nivel din istorie, însă cu 1,9% sub recordul din anul trecut.
Producția de grâu este așteptată să scadă cu 4,3%, până la 806,5 milioane de tone, în special din cauza efectelor fenomenului El Niño asupra culturilor din Australia. Totodată, producția mondială de orez ar putea scădea cu 1,8% față de nivelul record din sezonul 2025/2026.
FAO și-a redus prognoza privind consumul mondial de cereale în sezonul 2026/2027 la 2,961 miliarde de tone, în timp ce stocurile globale sunt estimate la 957,8 milioane de tone, menținând raportul dintre stocuri și utilizare la 32%.
Totodată, comerțul mondial cu cereale este estimat la 507,6 milioane de tone, fără modificări majore față de prognoza anterioară.
În paralel, Sistemul de informare privind piețele agricole (AMIS), găzduit de FAO, a transmis că piețele agricole rămân „în linii mari stabile”, însă riscurile generate de El Niño și de criza din Strâmtoarea Ormuz necesită monitorizare atentă.
Separat, FAO avertizează că 41 de țări și teritorii la nivel mondial, dintre care 31 în Africa, au nevoie de asistență externă pentru alimente. Conflictele armate, insecuritatea și șocurile meteorologice continuă să fie principalii factori ai crizei alimentare globale.
Potrivit raportului, în cele 39 de țări cu venituri reduse și deficit alimentar, producția totală de cereale este estimată să crească cu 1,4% în sezonul 2026/2027, până la 129 de milioane de tone, în timp ce necesarul de importuri va crește cu 2%, până la aproape 48 de milioane de tone.
