Șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Iurie Roșca, a declarat că intervenția promptă poate face diferența între blocarea tranzacțiilor și pierderea definitivă a banilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„La Chișinău, Bălți și Cahul concentrația populației este mai mare, iar utilizarea serviciilor de internet și mobile banking este mai frecventă. Din statistici observăm că, în mare parte, victimele sunt persoane cu vârste cuprinse între 35 și 60 de ani, cu nivel mediu sau superior de educație, însă cu un nivel de educație digitală și financiară insuficient dezvoltat”, a menționat Iurie Roșca.
Potrivit acestuia, nu există o statistică exactă la nivel național privind rata de recuperare a prejudiciilor, întrucât dosarele sunt investigate de mai multe entități. Totuși, în situațiile în care suspecții sunt identificați, iar banii sunt ridicați pe teritoriul Republicii Moldova, procesul de restituire este mai rapid.
În cazurile în care conturile sau așa-numitele call-centere sunt amplasate peste hotare, procedurile devin mai îndelungate și depind de cooperarea internațională.
Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Vladimir Rusnac, afirmă că la baza multor fraude investiționale stau factorii emoționali și nivelul redus de educație financiară a populației. El a subliniat că una dintre problemele structurale este lipsa unei piețe de capital suficient dezvoltate, care să ofere alternative sigure de investiții pentru cetățeni.
„Există un mecanism de protecție în cazul în care o entitate comite fraude. Pe piața națională, dar și internațional, funcționează un fond de compensare a investitorilor. În prezent, plafonul este de 1.000 de euro per cetățean. La nivel european, acest plafon este de 20.000 de euro. Ne propunem ca până la momentul aderării la Uniunea Europeană să atingem acest nivel”, a declarat Vladimir Rusnac.
La rândul său, redactorul-șef al platformei Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, susține că fraudele online au devenit mai sofisticate, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei deepfake.
„Marea majoritate a acestor escrocherii sunt sponsorizate pe Instagram, Facebook și Messenger. Este o cale prin care Meta face bani. Parteneriatele cu organizații de fact-checking sunt importante, dar au limitele lor”, a menționat Mihai Avasiloaie.
În ultima perioadă, autoritățile au documentat mai multe episoade de fraudă, inclusiv escrocherii telefonice în care victimele au fost contactate de persoane care s-au prezentat drept angajați ai băncilor sau reprezentanți ai organelor de drept.
Oamenii legii au desfășurat și percheziții în dosare ce vizează call-centere implicate în scheme de fraudă online. Mai multe persoane sunt cercetate penal.
