În cadrul unei emisiuni marca Deschide.md, Anatol Petrencu a precizat că în această primă ocupație sovietică, foarte mulți basarabeni au fost deportați în Siberia, transmite Ultimelestiri.md.
„Noi am avut de pătimit, pentru că în 1940 au venit tancurile sovietice peste noi, așa numita eliberare. Nimeni nu i-a chemat, nu a fost în România niciun partid sau un politician care cerea rușilor să elibereze Basarabia. Au venit în bună înțelegere cu Germania, iar această primă ocupație sovietică ne-a costat foarte mult. Au fost deportați în Siberia foarte mulți basarabeni, inclusiv primul val în noaptea din 12 spre 13 iunie 1941, în care au fost ridicați cei mai buni gospodari, 600 și ceva din 1000 de primari câți aveam noi atunci. Apoi gospodării distruse, jecmăneli”, a declarat Petrencu.
Istoricul susține că, în 1941, România a intrat în război pentru a elibera Basarabia de ocupația sovietică.
„Deci România a intrat în război pentru a elibera aceste teritorii cucerite de ruși în 1940. Antonescu a dat ordin să fie eliberate aceste pământuri străbune ale românilor. Războiul a fost corect din partea României, a fost un război de apărare”, notează Anatol Petrencu.
El a ținut să combată și unele falsuri istorice legate de persoana lui Ion Antonescu, confundat, în virtutea propagandei sovietice și rusești diseminate activ în Basarabia, cu un dictator fascist.
„Mareșalul Antonescu nu a fost fascist, ca să fie clar. El era mai mult atașat de valori democratice, dar s-a început războiul și el a vrut să impună disciplina, instaurând un regim militar. Deci da, a fost un dictator militar, dar să spunem că a fost un simpatizant de-al lui Mussolini, că a fost un anti-semit convins, așa cum era Hitler, asta e absurd. Dar ați observat că toți cei care nu le plac rușilor sunt numiți fasciști. Mareșalul Antonescu este o personalitate controversată, pentru că și în România sunt forțe care nu vor să recunoască meritele lui Antonescu. Părerile istorice sunt împărțite, o parte îl cred criminal de război, dar cei care se țin de pozițiile științifice normale, consideră că a fost un om care a pus problema întregirii neamului, eliberării de comunism”, subliniază istoricul.
Totuși, în 1944, Basarabia a fost ocupată din nou de URSS, acest lucru însemnând noi chinuri pentru românii dintre Prut și Nistru. Potrivit lui Anatol Petrencu, la scurt timp după a doua așa zisă eliberare, sovieticii au mobilizat forțat circa 50 de mii de basarabeni, care au fost folosiți în calitate de carne de tun de regimul lui Stalin.
„Imediat după așa zisa a doua eliberare a Basarabiei, circa 50 de mii de basarabeni au fost mobilizați, luați cu japca. Mulți nu știau limba rusă. I-au instruit cel mult două săptămâni, după care i-au trimis în cele mai fierbinți sectoare ale frontului, în prima linie. De exemplu, la Balaton, rușii îi trimiteau pe basarabeni în atac și depistau locațiile mitralierelor sau artileriei germane în retragere, trăgeau ei cu tunurile, după care trimiteau ostași de-ai lor. Noi am pierdut foarte mulți basarabeni. Se pare că 50 de mii de morți am avut în acest război. După am pierdut basarabeni la Konigsberg (actualul Kaliningrad, n.r.), care s-a transformat într-o fortăreață de necucerit și tot basarabenii au fost trimiși în prima linie. Ulterior la Berlin a fost la fel. Noi spunem despre victoria de 9 mai, dar nu și pentru basarabeni, pentru că basarabenii înrolați în Armata Roșie au fost urcați în vagoane și duși să lupte în Manciuria contra japonezilor. Pentru ei s-a terminat războiul pe 2 septembrie 1945”, relatează cercetătorul.
În același timp în care conaționalii noștri erau trimiși la moarte pe tărâmuri străine, acasă civilii erau supuși unui tratament inuman din partea ”eliberatorului” sovietic.
„Pierderile pe care le-au avut basarabenii au fost foarte mari și în vieți omenești, și după când intrau soldații ruși în beciurile basarabenilor și beau, și violau, și furau, și incendiau. În timpul operațiunii Iași-Chișinău, intrau în casele oamenilor și luau uși, ferestre, tot ce prindea bine pentru lupta lor. Fără să întrebe pe oameni, niciun respect față de proprietatea personală, față de oameni”, a spus el.
Ulterior, pentru a îndreptăți ocupația și toate fărădelegile săvârșite în acest teritoriu, propaganda sovietică ne-a băgat în cap că ne-au eliberat de ”boierii” români, că noi suntem moldoveni, popor aparte de românii de peste Prut și că românii au fost cotropitorii.
„Așa a fost implantat în mentalul colectiv jandarmul român băutor de sânge. S-a făcut tot ce-i posibil ca să ne despartă cât mai mult de români. Și iată că, încet încet, lumea s-a obișnuit cu această idee și astăzi ne vine foarte greu să demonstrăm că suntem același neam. Deocamdată sunt două state românești, dar noi suntem același popor. Rușii fac în prezent tot posibilul ca să aibă aici niște partide și politicieni care continuă să spună că noi suntem moldoveni și limba noastră e moldovenească. Special se alimentează teme precum: cât de rău a fost pe timpul românilor, că rușii ne-au eliberat, că ne-au adus fericirea, trecându-se cu vederea deportările, foametea organizată, de alte crime comise de ruși”, a conchis istoricul Anatol Petrencu.
