Elena Pintilei, directorul instituției, a menționat că expoziția valorifică opera eminesciană, în special a uneia dintre cele mai reprezentative creații – poemul „Luceafărul”, care este, în contextul întregii noastre poezii naţionale, fără nici o îndoială, expresia absolută, testamentară, pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
Tudor Vianu scria: „Dacă ar dispărea toate poeziile lui Eminescu – s-ar putea reconstitui personalitatea, lirica, metafizica, obsesiile lui esențiale – numai din ”Luceafărul”.
Potrivit sursei citate, în expoziție se regăsesc circa 200 de cărți și publicații periodice, ediții rare și bibliofile, printre care: Lepturariul românesc (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), prima antologie de texte literare româneşti, care are o valoare documentară importantă, Calendar pentru Bucovina, anii 1842 – 1855 cu ștampila gimnaziului în care a învățat Mihai Eminescu, Cernăuţi, „Poezii” de Mihai Eminescu, tipăritura a IV-a (1932), „Poesii” (1884), ediția princeps alcătuită de Titu Maiorescu reeditată în Facsimil la centenarul de la „reîntoarcerea în eternitate” a Luceafărului poeziei românești „ridicat asupra altora” „prin talent și prin suferință”; „Luceafărul”, volum apărut prin reproducere după manuscrisul integral, versiunea datată de însăși mâna lui Eminescu aflată la Biblioteca Academiei Române; Manuscrisele Mihai Eminescu, volumul I și II, ediție coordonată de Eugen Simion, Președintele Academiei Române; „Eminescu – dorul de absolut…”, 100 de poeme dedicate efigiei eminesciene, ediție realizată sub egida Asociației Culturale „REGAL D`ART”, colecția „Regal de poezie”, prefață de acad. Mihai Cimpoi; poemul „Luceafărul” editat în diferite perioade și tradus în mai multe limbi, dar și alte documente pentru cei interesați și preocupați de trecutul și prezentul cărții eminesciene.
La rândul său, criticul literar Ana Bantoș a afirmat că, așa cum spunea Constantin Noica, Mihai Eminescu este omul deplin al culturii. A urmat un recital literar-muzical, susținut de poeta Raisa Plăieșu, interpretul și compozitorul Ilie Văluță și de elevi de la Liceul ”Prometeu-Prim”, clasa profesoarei Angela Balacci.
Expoziția va fi deschisă până la 25 februarie.
