Studiul privind gradul de utilizare a capacității grădinițelor din R. Moldova a fost realizat în luna decembrie de specialiștii Ministerului Educației împreună cu fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, care acum oferă expertiză ministerului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Europa Liberă.
„Ministerul Educației și Cercetării a colectat în luna decembrie date privind copiii înregistrați în grădinițe și eu am ajutat la analiza acestor date, care arată că există diferențe semnificative între raioane în ceea ce privește capacitățile utilizate”, a spus Europei Libere Marcel Spătari.
Potrivit lui, majoritatea grădinițelor din R. Moldova au fost construite în perioada Uniunii Sovietice, reieșind din realitățile demografice ale localităților de atunci și au fost utilizate la capacitate aproape maximă din momentul deschiderii până în anii ’80 – începutul anilor ’90 ai secolului trecut.
„Dar în timp, din cauza emigrării populației, sunt tot mai puțini copii de grădiniță, mai ales în zonele rurale. În zonele urbane, dimpotrivă, se creează o presiune adițională pe sistemul de educație preșcolară”, a precizat Spătari.
Expertul a făcut și o hartă a Republicii Moldova care arată gradul de utilizare a capacităților grădinițelor pe raioane și municipii. Astfel, datorită dezvoltării continue a municipiului Chișinău, aici presiunea pe sistemul de grădinițe nu a contenit, iar gradul de utilizare este astăzi în Chișinău de 102%.
Studiul arată că grădinițele sunt aproape pline în zonele în care există oportunități economice, respectiv, locuri de muncă pentru părinți, cum ar fi municipiul Bălți (87%), raioanele Ialoveni (87%) și Criuleni (84%) sau Găgăuzia (82%).
La polul opus, sunt raioanele din sudul țării, unde grădinițele sunt folosite aproape la jumătate din capacitățile lor, iar la Leova – doar în proporție de 39%.
Trei copii și șase angajați într-o grădiniță
„La noi, în raionul Leova, localitățile au o populație destul de mică, de la 500 până la 1.000 de persoane. Cu părere de rău, sunt foarte puține familii tinere, de aceea și avem această situație. An de an, avem un număr tot mai mic de copii”, a spus Europei Libere șefa Direcție Educație Leova, Aliona Carafizi.
În raionul Leova funcționează 30 de grădinițe, iar jumătate dintre ele au un număr mic de copii. Cei mai mulți sunt în satul Borogani – 154 de copii, numărul lor depășind chiar capacitatea grădiniței, de 140 de locuri. Cei mai puțini sunt în satul Troița, unde grădinița este frecventată de numai trei copii și are șase angajați.
„Direcția educație monitorizează doar activitatea metodologică, dar aceste grădinițe se află în gestiunea financiară a administrației publice locale de nivelul întâi și toate deciziile de lichidare, comasare, reorganizare sunt în atribuțiile consiliului local. Și, iată, discutând cu primarul din cea mai mică grădiniță din raion, el mi-a zis că nu poate fi aprobată o astfel de decizie deoarece consilierii sunt împotrivă”, a explicat Aliona Carafizi.
Situația este similară și în alte localități din raionul Leova. În comuna Vozneseni sunt trei sate: Troița, Troian și Vozneseni. Distanța dintre ele este de aproximativ 2 kilometri, iar în fiecare există câte o grădiniță.
„În Troița avem trei copii, în Troian – șase și în Vozneseni – 14 și cheltuielile de întreținere sunt la fel. De exemplu, 2 tone de cărbuni merg pentru încălzirea grădiniței cu 14 copii și tot atâtea, pentru cea cu trei. Capacitatea totală este de 25 de copii și toate au câte un etaj”, a precizat șefa Direcției Educației Leova.
Aliona Carafizi recunoaște că, în aceste condiții, banii statului sunt cheltuiți irațional, iar din punct de vede educațional, acești copii nu se pot dezvolta cum trebuie, pentru că nici specialiștii nu vin să se angajeze la astfel de grădinițe.
„Direcția de învățământ poate să vină doar cu recomandări. Noi avem în plan să mergem anul acesta la consiliile locale, să discutăm, să le explicăm și să îi convingem pe consilieri să ia o decizie rezonabilă, astfel încât, cel puțin, bugetul a două instituții mici să fie adunate într-un buget mai mare, adică să fie comasate măcar două grădinițe”, a propus Carafizi.
Bugetul unei instituții preșcolare cu circa 20 de copii este de un milion de lei. Banii sunt alocați din bugetul de stat prin primării, iar autoritățile locale contribuie și ele, în măsura posibilităților.
„S-a estimat că cheltuielile pentru transport sunt mult mai mici decât întreținerea unei astfel de grădinițe, cu tot cu personal. Pentru grădinițele cu un număr foarte mic de copii, comasarea ar fi cea mai bună soluție. O altă soluție ar fi comasarea cu școlile, astfel încât să fie ca un complex educațional. La nivel de comună, managerul instituției școlare are toate capacitățile de a monitoriza și de a conduce un astfel de complex educațional”, crede șefa direcției Educație din raionul Leova.
Soluția ministerului – finanțarea per copil
Pe de altă parte, expertul în educație Marcel Spătari este de părere că ar fi mai complicat de optimizat grădinițele, așa cum s-a făcut în cazul școlilor mici, pentru că „e mai greu să transporți copii mici dintr-o localitate în alta”.
La rândul lor, reprezentanții Ministerului Educației se gândesc să schimbe modalitatea de finanțare a grădinițelor – să fie per copil, ca în cazul școlilor și al universităților. Totodată, la dorință, grădinițele ar putea trece la autogestiune. Acum, autoritățile locale gestionează bugetele grădinițelor și banii pe care îi primesc de la bugetul de stat.
„Încercăm să facem o formulă pentru grădinițe pentru a asigura o echitate în finanțare, o transparență mai mare și, poate, vom reuși să realizăm și procesul de trecere a instituțiilor de educație timpurie la autogestiune financiară. Adică directorul va gestiona banii primiți prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat, pentru necesitățile instituției” a declarat Europei Libere Maria Vrânceanu, consultant principal în Direcția Politici în domeniile învățământului.
