Peste 50 de meșteri populari autentici din România și Republica Moldova s-au reunit pentru a oferi publicului o călătorie fascinantă în universul meșteșugurilor tradiționale, de la tâmplărie și pielărie, până la olărit, confecționarea măștilor populare, sculptura în lemn și cojocăria, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Soții Nicoleta și Ion Mitroi din regiunea Muntenia participă deja al treilea an la festival. Soții creează ceramică inspirată din cultura Cucuteni. Ei confecționează vase, oale și farfurii din lut.
„Este o ceramică realizată în tehnica neolitică. Sunt etape de lucru. De exemplu, fiind piese realizate manual, mai întâi se modelează din lut, după care se lasă la uscat, se pictează, se lustruiesc cu piatra”, spune Nicoleta Mitroi, meșter popular.
Privirile multor oameni au fost îndreptate spre faimoasele măști tradiționale, lucrate cu măiestrie de meșterul popular din Maramureș, Vasile Șușca. Măștile maramureșene nu sunt doar obiecte de artizanat, ci întruchipări ale unei lumi simbolice complexe, în care se întâlnesc mitul, istoria, religia și umorul popular. Acestea sunt cunoscute pentru aspectul lor grotesc și sunt confecționate din materiale naturale precum pânză, lână sau piele. Ele reprezintă personaje fantastice – de la moșul cu barba albă, la diavoli, animale mitice și caricaturi sociale.
„Mai bine de 30 de ani lucrez cu jucăriile astea ale mele, încerc să păstrez pe cât se poate măștile tradiționale. La noi se folosesc în perioada sărbătorilor de iarnă”, a menționat Vasile Șușca.
Raisa Lungu, meșter popular din Republica Moldova, a venit și ea la festival pentru a împărtăși frumusețea unei tradiții vechi – arta țesutului. Această îndeletnicire a moștenit-o cu drag de la părinți.
„De mic copil țes și leg covoar, catrince, brâuri, prosoape. Am lucrat și la grădiniță educătoare 23 de ani și am făcut covoare mici cu copii. Îmi ia 7-8 luni la cămașă, tot manual, faci altița. O ie, de la 15.000 în sus, dacă e broderie multă și bogată”, afirmă Raisa Lungu.
Vizitatorii, printre care și turiști străini, au rămas impresionați de tradițiile românești și n-au plecat de la festival cu mâinile goale.
„Prima dată la acest festival și prima dată în Moldova. E bine”.
„Sunt pentru prima dată în Chișinău și prima vizită în Moldova. Este foarte frumos. Am fost și am cumpărat o cană pentru ceai”.
„Copilașului am cumpărat câteva suvenire, gentuțe, păpușă din nuia”.
Ajuns la cea de-a treia ediție, festivalul celebrează patrimoniul cultural comun al României și Republicii Moldova. Festivalul este organizat de Guvernul României prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
