Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), 17,3% din totalul persoanelor ocupate activau în sectorul informal în anul 2025, iar 5,2% dintre salariați munceau fără contract individual de muncă. Comparativ cu 2024, ponderea ocupării informale s-a redus cu 3,3 puncte procentuale, iar față de 2022 – cu 4,7 puncte procentuale. Cu toate acestea, agricultura, construcțiile și comerțul rămân domeniile cu cea mai mare incidență a muncii „la negru”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la studio-l.online.
La reducerea fenomenului au contribuit și controalele efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii. Potrivit instituției, în 2025 au fost identificate peste 8.000 de persoane care lucrau fără contract individual de muncă, iar în urma intervențiilor inspectorilor aproximativ 91% dintre acestea au fost angajate legal.
Pentru a combate în continuare economia tenebră, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Guvernul a lansat, începând cu 1 iunie 2026, sistemul informațional „e-Zilier”, care înlocuiește registrele pe hârtie și digitalizează evidența lucrătorilor sezonieri.
Potrivit Legii nr. 22/2018 privind activitatea zilierilor, pot presta activități ocazionale în agricultură cetățenii Republicii Moldova, precum și cetățenii străini sau apatrizii care au drept legal de ședere în țară.
Legea permite și angajarea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, însă doar cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali. Totodată, minorii nu pot desfășura activități periculoase ori care le-ar putea afecta sănătatea sau studiile.
Relația dintre zilier și beneficiar se stabilește printr-un acord verbal, fără încheierea unui contract individual de muncă. Cu toate acestea, fiecare activitate trebuie înregistrată, iar angajatorilor le este interzis să transforme salariații permanenți în zilieri sau să utilizeze zilieri în beneficiul altor companii.
Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, de la 1 iunie 2026 evidența zilierilor se realizează exclusiv prin platforma „e-Zilier”.
Angajatorul introduce datele lucrătorului, perioada și numărul de ore lucrate, iar sistemul generează automat un voucher electronic și calculează obligațiile fiscale.
Conform Hotărârii Guvernului privind salariul minim pentru anul 2026, salariul minim este de 6.300 de lei lunar, echivalentul a 37,28 lei pe oră.
Astfel, pentru o zi completă de opt ore, un zilier trebuie remunerat cu cel puțin 298,24 lei brut.
Casa Națională de Asigurări Sociale precizează că din remunerație se reține impozitul pe venit, iar beneficiarul achită o contribuție de 6% pentru asigurările sociale, destinată pensiei și ajutorului de deces. Această contribuție nu se aplică pensionarilor și persoanelor cu dizabilități.
Legea stabilește că un zilier poate lucra pentru același beneficiar cel mult 120 de zile într-un an calendaristic. Dacă activitatea devine permanentă, angajarea trebuie realizată prin contract individual de muncă.
Totodată, beneficiarul este obligat să înregistreze zilierul în sistemul „e-Zilier”, să achite remunerația și obligațiile fiscale și să asigure condiții sigure de muncă și echipamente de protecție.
Republica Moldova nu este singura țară care încearcă să reducă munca nedeclarată în agricultură.
În România, angajatorii sunt obligați să înregistreze zilierii în Registrul Electronic al Zilierilor înainte de începerea activității, ceea ce permite inspectorilor să verifice în timp real legalitatea raporturilor de muncă.
În Germania, autoritățile au consolidat regulile privind angajarea lucrătorilor sezonieri, impunând înregistrarea oficială, respectarea salariului minim și a drepturilor sociale, în paralel cu intensificarea controalelor.
În Spania, accentul este pus pe prevenție, companiile suspectate că utilizează muncă nedeclarată primind inițial scrisori de avertizare și posibilitatea de a-și legaliza angajații înainte de aplicarea sancțiunilor.
La rândul său, Italia utilizează un sistem de vouchere pentru munca sezonieră și ocazională, care permite declararea rapidă a lucrătorilor și plata automată a contribuțiilor sociale și fiscale. Modelul italian a stat la baza unor reforme similare implementate ulterior și în alte state europene, inclusiv în Republica Moldova.
Potrivit autorităților, deși rata ocupării informale din Republica Moldova a scăzut la 17,3%, aceasta rămâne peste nivelul înregistrat în multe state ale Uniunii Europene. Experiența altor țări arată că reducerea muncii nedeclarate este posibilă atunci când măsurile de control sunt însoțite de digitalizare și de reguli simple pentru angajatori.
