În această vară, în ograda lor, Rita a găsit o surpriză neașteptată. O plantă crescută din semințele semănate anul trecut a dat primul rod. Fructul se numește momordică, însă prin părțile noastre mai este cunoscut și ca „castravete moldovenesc”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la observatorul.md.
Această plantă cu aspect neobișnuit are o istorie lungă. Originea ei se află în Asia de Sud și în Africa tropicală. În India și China, oamenii o cunoșteau de secole, o foloseau în bucătărie și în medicina tradițională, fiind apreciată pentru gustul amar și pentru efectele asupra sănătății.
„Aparține din grupa vitaminelor A, B și C. Este bun pentru imunitate, pentru vedere și scade zahărul din sânge. Rodul nu apare deodată, ci treptat. Anul acesta a fost cam frig și a rodit abia de la începutul lui august. El rodește câte unul, câte unul, sau doi-trei odată. Îi tai și îi mâncăm. Anul acesta vreau să fac dulceață sau, în cuptorul care usucă să fac niște chipsuri, foarte gustoase”, spune Rita.
Negustorii au dus momordica mai departe, spre Orientul Mijlociu și Africa de Nord, apoi în Europa, în perioada medievală. Spaniolii și portughezii au dus semințele în America și Filipine, așa că în timp castravetele amar a ajuns să fie cultivat pe aproape toate continentele.
Botanic, momordica face parte din aceeași familie cu castravetele, dovleacul și pepenele. Este o plantă cățărătoare, care are nevoie de sprijin ca să se dezvolte. Fructele sunt verzi la început, cu o coajă plină de denivelări, iar la maturitate se colorează în portocaliu intens și se deschid, lăsând să se vadă semințele roșii.
În diferite colțuri ale lumii, oamenii au găsit moduri proprii de a o folosi. În India și China se gătește și se recomandă împotriva diabetului, în Africa frunzele și fructele se fierb pentru a trata febra și problemele digestive, iar în America Latină planta a fost preluată în medicina populară pentru infecții.
La noi, în Republica Moldova și România, momordica a apărut relativ recent, după anii ’90. Grădinarii curioși au început să o cultive pentru proprietățile ei medicinale, dar și pentru frumusețea ei decorativă. Denumirea de „castravete moldovenesc” a prins în vorbirea populară, pentru că fructul seamănă cu un castravete, chiar dacă are o înfățișare mai exotică.
Astăzi, interesul pentru această plantă a crescut și în mediul științific. Cercetătorii studiază substanțele active din fruct, precum charantina și polipeptida-P, care pot ajuta la reducerea glicemiei. Sunt analizate și posibile efecte antivirale și anticancerigene.
Așa se face că un fruct cu rădăcini vechi în Asia și Africa a ajuns să crească și în ogrăzile de la Soroca, aducând o parte din lumea exotică mai aproape de noi.
