Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că, la 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a R. Moldova era de puțin peste 2,3 milioane de persoane. Totuși, statisticile nu includ locuitorii din regiunea transnistreană și municipiul Bender, precum și cetățenii care locuiesc preponderent peste hotare, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Aceste date nu îi includ pe cei care au locuit în țară mai puțin de nouă luni în ultimul an. De asemenea, nu includ populația de pe malul stâng al Nistrului și din municipiul Bender și nici persoanele care locuiesc preponderent în alte țări”, a explicat Vitalie Știrba, cercetător științific la Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice.
Potrivit demografului, cel mai îngrijorător fenomen este prăbușirea natalității, care are la bază mai mulți factori, inclusiv efectele perioadei post-pandemice, războiul din regiune și dificultățile economice.
„În același timp, scade nivelul de siguranță al tinerelor familii în contextul războiului din regiune și al dificultăților economice din perioada post-pandemică. În plus, asistăm la o scădere constantă a numărului de mame tinere și, în general, a numărului de femei de vârstă fertilă”, a declarat Știrba.
Expertul susține că migrația continuă să fie principalul factor care contribuie la reducerea populației. Potrivit datelor prezentate, peste 55% din declinul demografic din 2025 a fost cauzat de migrația netă negativă. Din totalul de aproximativ 23.000 de persoane cu care s-a redus populația, aproape 13.000 reprezintă soldul migrațional negativ.
„Să nu uităm că 2022 a fost anul imediat următor lockdown-ului, când s-au deblocat toate fluxurile migratorii, iar un număr semnificativ de persoane a plecat și pe fundalul panicii provocate de război. Odată ce situația s-a mai stabilizat, ritmul emigrărilor a scăzut”, a precizat cercetătorul.
Totodată, acesta observă și unele semnale pozitive, inclusiv creșterea numărului de moldoveni care revin în țară după ani petrecuți peste hotare.
„Observăm și o tendință de creștere a numărului de persoane care revin în Republica Moldova, în special cetățeni aflați la vârsta pensionării sau așa-numiții imigranți din primul val de migrație”, a menționat Vitalie Știrba.
În opinia sa, procesul de integrare europeană nu va genera un nou exod masiv al populației.
„Cei care au avut cu adevărat intenția să plece au plecat deja”, a afirmat expertul.
Pe termen lung, evoluția demografică va depinde și de investițiile în infrastructura locală. Demograful avertizează că localitățile care nu dispun de servicii publice de bază vor continua să piardă populație.
„În localitățile unde nu există acces la apă, canalizare sau alte servicii edilitare de bază, vom asista în continuare la o descreștere accentuată a numărului de locuitori”, a conchis Vitalie Știrba.
