Potrivit proiectului, noile reguli sunt inspirate din regulamentul european Markets in Crypto-Assets (MiCA) și au scopul de a alinia Republica Moldova la standardele Uniunii Europene în domeniul securității financiare, în contextul procesului de aderare la UE, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Platformele cripto vor fi autorizate
În prezent, utilizarea criptomonedelor precum Bitcoin sau Ethereum nu este interzisă în Republica Moldova, însă nici nu este reglementată. Din acest motiv, utilizatorii nu beneficiază de protecție în fața fraudelor, iar autoritățile au posibilități limitate de a combate spălarea banilor sau schemele piramidale bazate pe criptoactive.
Legea va permite transferurile din conturile bancare către platformele autorizate de tranzacționare. În același timp, băncile vor putea bloca transferurile către platformele care nu respectă regulamentul european MiCA sau care figurează pe liste negre.
Câștigurile vor fi impozitate
Proiectul stabilește că persoanele fizice care retrag în conturile bancare din Republica Moldova profitul obținut din tranzacții cu criptomonede vor trebui să declare veniturile la Serviciul Fiscal de Stat.
Pentru persoanele fizice, doar jumătate din profit va fi impozabil, asupra acestei sume urmând să fie aplicată cota de 12%. În practică, impozitul va reprezenta 6% din profitul realizat.
În cazul companiilor, veniturile obținute din tranzacții cu criptoactive vor fi impozitate cu 12%.
Plata cu Bitcoin rămâne limitată
Noua lege nu transformă criptomonedele în mijloc legal de plată. Comercianții nu vor putea afișa prețurile în Bitcoin și nici nu vor fi obligați să accepte astfel de plăți.
Totuși, magazinele și restaurantele vor putea accepta indirect plăți în criptomonede prin intermediul unor procesatori autorizați. Clientul va achita în Bitcoin sau alte monede virtuale, iar procesatorul va converti instant suma în lei moldovenești, care vor ajunge în contul comerciantului.
Vor apărea ATM-uri pentru criptomonede
Proiectul de lege permite instalarea bancomatelor cripto în Republica Moldova.
Utilizatorii vor putea cumpăra sau vinde criptomonede folosind numerar sau cardul bancar, însă vor trebui să treacă printr-o procedură de identificare, care poate include prezentarea actului de identitate, confirmarea prin SMS sau recunoașterea facială.
ATM-urile vor afișa cursul de schimb și comisionul aplicat și vor elibera un bon fiscal după fiecare tranzacție.
Totodată, vor exista limite privind depunerile și retragerile, iar tranzacțiile de peste 50.000 de lei vor fi verificate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Operatorii vor putea solicita și documente privind proveniența fondurilor.
Companiile care vor instala astfel de bancomate vor trebui să fie autorizate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).
Măsuri împotriva fraudelor
Necesitatea reglementării vine și în contextul utilizării tot mai frecvente a criptomonedelor în Republica Moldova.
Potrivit raportului Chainalysis Global Crypto Adoption Index 2025, Republica Moldova s-a clasat anul trecut pe locul doi la nivel mondial în ceea ce privește utilizarea criptomonedelor raportată la populație.
În ultimii ani, criptomonedele au fost asociate și cu scheme de finanțare ilegală și spălare de bani. Potrivit unui raport prezentat recent în Parlament de directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, în perioada 2023–2025, printr-un portofel cripto folosit într-o presupusă schemă de finanțare ilegală a partidelor politice au fost transferate peste 107 milioane de dolari.
De asemenea, de la începutul anului 2026, oamenii legii au anunțat destructurarea mai multor rețele de escrocherii cu criptomonede și reținerea unor persoane bănuite de spălare de bani prin intermediul schemelor piramidale.
„Minele” din regiunea transnistreană
În materialul de fundamentare este amintită și experiența regiunii transnistrene, unde, începând cu 2018, administrația de facto a permis dezvoltarea fermelor de mining, oferind facilități fiscale și energie la preț redus.
Aceste activități au fost sistate la începutul anului 2025, după oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina. Potrivit expertului în energetică Sergiu Tofilat, fermele consumau energie comparabilă cu cea necesară unui oraș de dimensiunea municipiului Bălți.
