Într-un răspuns pentru IPN, Serviciul Antigrindină a precizat că activitatea sistemului este coordonată în baza prognozelor și avertizărilor meteorologice la zi, iar numărul intervențiilor diferă de la un sezon la altul, în funcție de intensitatea și frecvența fenomenelor atmosferice. Intervențiile au ca scop diminuarea riscurilor provocate de căderile de grindină asupra culturilor agricole, transmite Ultimelestiri.md.
Instituția precizează că rachetele sunt lansate spre zona activă a norului și dispersează particule de iodură de argint care favorizează formarea unor cristale mici de gheață, în locul unor bucăți mari. Scopul este reducerea procesului de formare a grindinei de dimensiuni mari.
În perioada 2021-2025 au fost folosite rachetele de tip „Loza-2” și „Loza-7”, produse în Republica Bulgaria, iar eficacitatea intervențiilor a variat între 90% și 99%. Sistemul antigrindină acoperă peste 1,6 milioane de hectare, dintre care circa 1,3 milioane de hectare de terenuri agricole, din totalul de 2,5 milioane de hectare de terenuri agricole. Serviciul are în subordine 12 unități speciale și 132 de puncte rachetare care acoperă 22 de raioane, municipiul Bălți și UTA Găgăuzia. Autoritățile preconizează extinderea zonei de protecție cu încă 250 de mii de hectare în următorii ani.
În același timp, Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu (AMM) a declarat într-un răspuns pentru IPN că grindina este un fenomen obișnuit în Republica Moldova, în perioada aprilie-octombrie. În medie, pe teritoriul țării sunt aproximativ 1-2 zile cu grindină pe an, însă în unele regiuni deluroase și de podiș frecvența poate ajunge până la 7-8 zile anual.
AMM menționează că zonele cele mai afectate sunt Podișul Moldovei Centrale, inclusiv zona Codrilor, și Podișul Nistrean. Specialiștii explică faptul că grindina se formează în norii cumulonimbus, asociați furtunilor puternice, atunci când masele de aer cald și umed se ridică rapid și întâlnesc aer rece la altitudine. Condițiile de formare a grindinei pot fi estimate cu 1-3 zile înainte, însă zona exactă și intensitatea fenomenului pot fi determinate mai precis doar cu câteva ore înainte.
AMM precizează că principalele dificultăți în operarea sistemului sunt costurile ridicate pentru procurarea rachetelor, întreținerea infrastructurii, necesitatea modernizării echipamentelor tehnice și a sistemelor radar, precum și coordonarea intervențiilor în condiții meteorologice severe.
