Una dintre cele mai grave probleme în Republica Moldova rămâne conectarea locuințelor la un sistem centralizat de canalizare. Peste 23% dintre gospodăriile din țară nu au acces la acest serviciu esențial. În satul Bâc, din municipiul Chișinău, de exemplu, oamenii sunt nevoiți să improvizeze, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Fac gropi în pământ și se duce tot în pământ și asta e toată canalizarea pe care o au de ani de zile. Mai mult nu fac nimic. Ce pot să facă oamenii! E greu fără canalizare! – Credeți că e un indicator al sărăciei? – Este, se vede că este!”
„Cu mașina curățim canalizarea. Ne-au promis de mult timp că o să o tragă și nimic.”
„Avem improvizat și curățim. Dar când o să o facă, o să o facă. – Dar vă doriți condiții mai bune? – Ne dorim, fiecare om își dorește ceva mai bine! Dar mulțumim de ce avem!”
În același timp, aproape 22% din gospodării folosesc combustibili poluanți pentru încălzire: lemn, cărbune sau petrol, neavând acces la surse de energie prietenoase cu mediul.
„Eu văd că bine trăiesc oamenii față cum este la Căușeni, foarte bine trăiesc oamenii încoace. Noi avem apeduct. Canalizație încă nu avem trasă, nu e făcută. Gaz tot nu avem, încă! – Cu ce vă încălziți? – Cu lemne și folosim balonul cu gaz, cumpărăm.”
Sărăcia se resimte și când vine vorba de sănătate. Potrivit statisticilor, aproape 22% din locuitorii Republicii Moldova fac parte din familii în care cel puțin un membru nu este asigurat medical.
„Dacă o să am nevoie să merg la spital sau la policlinică, o să plătesc și gata. Pentru ce să hrănim statul, dacă statul nu ne dă nimic? – Și angajatorul nu vă asigură? – Nu avem un loc de muncă stabil. Azi suntem aici, mâine în altă parte, și tot așa!”
Oleg Cara, directorul Biroului Național de Statistică, spune însă că sunt situații în care oameni cu un venit suficient pot fi încadrați în categoria celor care suferă de sărăcie multidimensională din cauza condițiilor de trai.
„Din populația săracă multidimensional din cele 25,6%, 12% nu este săracă monetar. Adică, aici ar putea să fie gospodăria în mediul rural, care nu este conectată la rețelele de canalizare, apeduct sau utilizează în calitate de combustibil cărbune sau lemn și în cazul acesta, indiferent de veniturile pe care le are familia, din punct de vedere al sărăciei, această gospodărie va face parte din cele sărace multidimensional”, a menționat directorul BNS, Oleg Cara.
13,5% din populația Republicii Moldova, considerată cea mai vulnerabilă, suferă atât din cauza lipsei unui venit suficient pentru un trai decent, cât și din cauza condițiilor grele de viață.
„Prețurile au crescut, la fel și rata inflației. Sunt foarte multe cauze care influențează acest proces. Însă acest fenomen se întâmplă peste tot, nu doar la noi, în Republica Moldova. În ceea ce privește condițiile de trai, ele trebuie, într-adevăr, îmbunătățite.”
„Nu aș zice că oamenii sunt săraci în Moldova. Nu, se amăgesc. Uite câte mașini, cât transport! Lumea nu lucrează, dar totuși are cu ce trăi. Asta înseamnă că au cu ce!”
Sociologii atrag atenția că populația din mediul rural rămâne cea mai expusă sărăciei, la fel ca în întreaga lume.
„În mod constat, peste tot în lume ratele sărăciei sunt mult peste cele urbane și cele naționale. Populația rurală, tradițional, este mult mai vulnerabilă și atunci când se produc procese care afectează nivelul de trai, să știți că în primul rând și cel mai profund, mereu sunt afectați cei mai vulnerabili. Persoanele în vârstă, copiii, familiile monoparentale, populațiile mai sărace din start”, a menționat sociologul Vasile Cantaraji.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, puțin peste jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova, adică 54,3%, nu se confruntă nici cu sărăcie financiară și nici cu lipsuri de altă natură. Deci, beneficiază atât de un venit suficient, cât și de condiții decente de trai.
