Femeile predomină în numărul populaţiei
Potrivit BNS, la începutul anului 2023, la fel ca și în anii precedenți, numărul femeilor per total țară continua să predomine în rândul populației cu reședință obișnuită (52,7% femei și 47,3% bărbați), la 100 femei revenind 90 bărbați, transmite Ultimelestiri.md.
Raportul diferă în funcție de grupa de vârstă, diferența fiind mai accentuată în cazul populației cu vârsta cuprinsă între 35-64 ani și 65 ani și peste, unde la 100 femei revin 91 și, respectiv, 61 bărbați.
Totodată, la vârstele tinere, efectivul persoanelor de sex masculin predomină asupra celui de sex feminin, astfel, în cadrul grupei de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 106 băieți la 100 fete. În grupa de vârstă 15-34 ani, numărul bărbaților este aproape identic cu cel al femeilor – 99 de bărbați la 100 femei. În zonele urbane și rurale corelația dintre sexe este, de asemenea, în favoarea femeilor, revenind 85 și, respectiv, 94 bărbați la 100 femei.
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbați
Speranţa de viaţă la naştere în anul 2022 a constituit 75,7 de ani pentru femei şi 67,1 de ani în cazul bărbaţilor. Astfel, femeile trăiesc, în medie, cu 8,6 ani mai mult decât bărbații.
Diferența este cauzată de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă de muncă (16-62 de ani).
Totodată, speranța de viață a locuitorilor din mediul rural (atât pentru bărbați, cât și pentru femei) este cu circa doi ani mai mică decât cea a locuitorilor din mediul urban (70,4 și, respectiv, 72,6 ani).
Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii
Vârsta media a femeilor la prima căsătorie în anul 2022 a constituit 26 de ani, iar la bărbaţi – 29 de ani. Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi, căsătoriți pentru prima dată în anul 2022, au fost în vârstă de 25-29 ani (33,3%), în cazul femeilor predominând primele căsătorii la vârsta de 20-24 ani (33,3%).
De asemenea, căsătoriile până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 10,8% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, comparativ cu 4,2% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă în mediul urban.
Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2022, cele încheiate de persoanele celibatare (stare civilă înainte de căsătorie) au reprezentat 78,6% pentru bărbaţi şi 76,5% pentru femei.
Femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 de ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această grupă de vârstă este înregistrată pentru nivelul superior de învățământ: în anul 2022, 25,1% din femei au atins nivelul respectiv comparativ cu 19,0% din bărbaţii.
În structura totală a populaţiei de 25-64 ani, atât femeile, cât şi bărbaţii au avut preponderent un nivel de instruire mediu – 57,0% din bărbaţi faţă de 52,8% femei. Nivel scăzut de instruire au avut 24,0% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, comparativ cu 22,1% din femeile de aceeași vârstă.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani, în anul 2022, a constituit 24,5% la bărbaţi comparativ cu 18,7% la femei. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani este foarte redus (1,1% – bărbați și 1,4% – femei).
Femeile optează mai mult pentru învățământul superior
Învățământul superior comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar înregistrează un nivel și mai mare de participare a populației feminine (59,1% din total studenți în anul de studii 2023/24). Totodată, femeile rămân a fi mai bine reprezentate la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate), unde ponderea a constituit 66,3% din totalul studenților înscriși la acest nivel, la studii superioare de licență – fiind de 56,6%.
La nivelul învățământului superior de licență, populația feminină se orientează cu predilecție spre următoarele domenii generale de studii: științe ale educației, științe sociale și comportamentale, servicii publice, filologie și arte. Pe de altă parte, bărbații, preponderent optează pentru inginerie și tehnologii ale informației și comunicațiilor. În plus, la cele mai solicitate domenii, precum științe economice și drept, se poate observa că femeile predomină în totalul de studenți la economie (circa două treimi) și dețin ponderi aproape egale ca și bărbații studenți la drept (54,7% și, respectiv, 45,3%).
Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master relevă că, o parte importantă din aceștia reprezintă studenții din domeniul de studii în drept, unde proporția femeilor și cea a bărbaților este practic egală. Femeile predomină în domeniile științe ale educației (85,2%), sănătate (73,3%) și științe economice (72,0%).
Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor
Ponderea femeilor în populaţia ocupată de 15 ani și peste este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (48,5% femei și 51,5% bărbați în anul 2022). Ecartul de gen al ocupării a constituit 7,9 p.p. în anul 2022: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de ocupare de 36,8% în comparaţie cu 44,7% la bărbaţi.
Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența în familie a copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, în anul 2022, rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil sub 16 ani a constituit 50,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 64,8%.
Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor
Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (58,4% femei și, respectiv, 41,6% bărbaţi în anul 2022). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), construcţii (7,8%), transport şi depozitare (31,3%), informaţii şi comunicaţii (36,8%), tranzacții imobilare (35,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (35,9%), administrație publică și apărare și asigurări sociale obligatorii (42,4%), dar predomină în aşa activități economice precum activități de cazare și alimentație publică (65,1%), intermedieri financiare şi asigurări (65,8%), învăţământ (81,9%), sănătate și asistență socială (82,1%), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (62,7%), alte activități de servicii (59,6%).
Femeile câștigă în medie cu 15,5% mai puțin decât bărbații
Femeile au câștigat în anul 2022, în medie, cu 15,5 % mai puțin decât bărbații (84,5% din câștigul salarial mediu al bărbaților) (indicatorul ODD 8.5.1). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1762,3 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618,4 lei, iar al bărbaților – 11380,7 lei.
Șomajul afectează într-o măsură mai mare bărbații decât femeile
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM6 în forța de muncă), în anul 2022, la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,5% în rândul bărbaţilor și de 2,6% în rândul femeilor. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului, atât la bărbați (9,4%), cât și la femei (12,6%), a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.
Femeile într-o măsură mai mare ca bărbații sunt implicate în activitățile de îngrijire
Responsabilitățile familiale sunt cauza principală a inactivității economice pentru fiecare a doua femeie de 25-54 ani (55,0% din total femei inactive de 25-54 ani), în timp ce în rândul bărbaților din aceeași grupă de vârstă acest motiv este invocat doar de 1,7% bărbați.
Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor în funcții de conducere
În anul 2022, din totalul conducătorilor de toate nivelurile, 55,4% au fost bărbaţi, iar 44,6% – femei.
Femeile continuă să fie subreprezentate în funcțiile de luare a deciziilor
Participarea femeilor la luarea deciziilor în Parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 40,4%, la începutul anului 2024 (din 99 deputaţi 40 erau femei), în comparație cu 31,6% la nivel european și 26,9% la nivel global.
Ponderea femeilor în numărul total al angajaților organelor de poliție, inclusiv din protecția civilă și grăniceri, la începutul anului 2023 a fost de 25,3%. Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor, la începutul anului 2024 a constituit 50,8%.
Femeile sunt implicate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică decât bărbații
Femeile în vârstă de 18 ani și peste sunt mai dependente de plățile sociale în comparație cu bărbații, relevă analiza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. Astfel, în anul 2022, practic fiecare a treia femeie (32,4%) și fiecare al patrulea bărbat (23,5%) au avut pensia drept sursă principală de venit. Totodată, pentru circa 62 la sută din bărbații din această categorie de vârstă sursa principală de venit a fost activitatea individuală și cea salarială comparativ cu circa 51 la sută în cazul femeilor.
Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei față de femei
Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Astfel, 17,7% gospodării conduse de bărbați apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun comparativ cu 11,3% gospodării conduse de femei. Totodată, gospodăriile conduse de bărbați pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5.000 lei într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (29,9% de gospodării conduse de bărbați față de 19,2% – conduse de femei în anul 2022).
Analiza ratei sărăciei pe sexe nu denotă diferențe semnificative
În anul 2022, nivelul sărăciei în rândul femeilor a constituit 31,4%, iar în rândul bărbaților – 30,8%. Sărăcia afectează, însă, cu intensitate diferită gospodăriile casnice conduse de femei și cele conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 32,6% sau cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați (30,4%).
Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2023, au fost înregistrate 11,5 mii victime ale infracțiunilor înregistrate. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 53,7% comparativ cu 46,3% femei.
Femeile comparativ cu bărbații sunt mai des victime ale violenței în familie
În anul 2023, în urma infracțiunilor violenței în familie înregistrate au suferit 685 persoane din care 71,2% au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani, care au suferit în urma violenței în familie, a fost aproape dublă față de cea a fetelor de aceeași vârstă – 14,2% comparativ cu 7,8%.
Bărbații sunt cei care primesc asistență juridică garantată de stat într-o proporție mai mare
În anul 2023, conform datelor Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, au fost înregistrate 59,7 mii cazuri de acordare a asistenței juridice garantată de stat, inclusiv 44,7 mii au constituit cazuri de acordare a asistenței juridice calificate și 15,0 mii cazuri de acordare a asistenței juridice primare.
Ponderea bărbaților care au beneficiat de asistență juridică garantată de stat calificată, în anul 2023, a constituit 83,6% comparativ cu 16,4% femei beneficiare de asistență garantată de stat calificată.
Femeile depăşesc cota bărbaţilor în totalul pensionarilor
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, din numărul total al pensionarilor 674,9 mii sau 63,3%10 erau femei. În funcție de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 78,4% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 67,4% – în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă și până la 51,9% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.
Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbații
La 1 ianuarie 2023, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol a constituit 4253,3 lei, comparativ cu 3242,7 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru angajaţii sectorului agricol a fost de 2361,8 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 2276,1 lei la femei.
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă atât la bărbați, cât și la femei acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari
În sectorul agricol, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la bărbaţi a acoperit în proporție de 130,4% valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, iar la femei – 125,6%. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la bărbaţi a acoperit în proporție de 234,7 % valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, iar la femei – 178,9%.
Adițional, 41,7 mii bărbaţi (52,9%) şi 37,0 mii femei (47,1%) au beneficiat de alocaţii sociale de stat de la organele de asigurări sociale dat fiind faptul că nu au întrunit condițiile pentru obținerea dreptului la o pensie.
Femeile vârstnice predomină în numărul beneficiarilor de servicii sociale primare
Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, în anul 2022 au activat 1,8 mii lucrători sociali, care au prestat gratuit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 14,9 mii de beneficiari, inclusiv 11,9 mii persoane care au atins vârsta de pensionare (80,0%). Femeile au constituit 81,2% în rândul persoanelor vârstnice beneficiare de acest serviciu.
În anul 2022, în țară au activat 50 cantine de ajutor social, înființate de autoritățile administrației publice locale, care au deservit 18,1 mii persoane. Femeile au constituit 73,7% în rândul persoanelor vârstnice beneficiare de acest serviciu.
Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii specializate au fost 6,6 mii persoane vârstnice, femeile constituind 59,1%.
Mărimea medie a indemnizației pentru cresterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani cât și a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani este în creștere
Mărimea medie a indemnizației lunare, acordate pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de trei ani persoanelor asigurate a constituit 3095,1 lei, în creștere cu 121,7% față de 2021. Mărimea indemnizației acordate beneficiarilor de indemnizații lunare pentru îngrijire până la vârsta de doi ani a constituit 1000,0 lei, majorându-se cu 135,1% în comparație cu 2021. Din cele 42,4 mii persoane asigurate, care au beneficiat de indemnizații, 31,1 mii persoane au fost mame, 11,0 mii persoane – tați și 0,3 mii alte persoane. Din totalul de 63,8 mii de beneficiari de indemnizații lunare pentru îngrijire până la vârsta de doi ani, 54,9 mii au fost mame, 8,8 mii – tați și 19 – alte persoane.
