Vasile Goncear spune că fiul său s-a născut perfect sănătos, trăia o copilărie frumoasă, fără să se fi îmbolnăvit vreodată de ceva, dar într-un moment neașteptat au apărut niște simptome care la prima vedere păreau obișnuite, transmite Ultimelestiri.md.
„A fost un festival, toți îl știu – Festivalul „Gustar”. Eram invitat, invitat de onoare, ne-am dus cu toată familia acolo pentru trei zile și prima dată am văzut ochii lui strălucind, ochii lăcrimând, a vomitat și avea febră. Ca orice părinte am crezut că este intoxicație, dar până la urmă a ieșit la iveală că era altceva”, își amintește tatăl băiatului.
Din cauză că apăreau tot mai multe simptome, părinții au decis să meargă la diferiți medici pentru un șir de investigații.
„Am mers la Spitalul Republican din Chișinău pentru a investiga ochii băiatului. Medicul ne-a spus cinstit: „Este ceva, dar eu nu înțeleg ce e și nu e bine”. Trebuia să facem o ecografie. După ce am făcut-o, a observat ceva și l-a jucat vreo 20 de minute până i-a fotografiat tumora din fundul ochiului”, explică Vasile Goncear.
Apariția tumorii a fost șocantă pentru toți. Astfel, familia Goncear a plecat la Odesa, Ucraina, chiar a doua zi.
„După ce a fost verificat, medicul ne-a spus că băiatul trebuie operat de urgență. Are un tip de tumoră, poate malignă sau nu, dar este în creștere, e mare că nu se poate de salvat ochiul. Am dat acordul. Viața e mai scumpă. Sunt oameni care trăiesc și fără mai multe organe. (…) După ce a fost scos ochiul, l-am dat să vedem ce fel de tumoră este și s-a pus diagnoza. Nu era deloc îmbucurătoare. Este o diagnoză rară, Mesothelioma embrionară, adică corp în corp. Trebuia de făcut chimioterapie. Când a fost necesară intervenția la ochi am făcut MRT la jumătate de corp și acolo s-a văzut că tot pieptul este plin de tumoră. Iată atunci mi-a fugit pământul de sub picioare. Soția a început să plângă și mi-a zis: „Fă ce vrei, dar salvează-mi copilul”. Am folosit toate căile posibile, am sunat toți cunoscuții pe care-i avem și, nu în ultimul rând, am apelat la Svetlana Sainsus și la fondul caritate.md”, își amintește bărbatul.
După intervenția efectuată la ochi, în Ucraina, soții împreună cu băiatul au mers în Turcia pentru a continua tratamentul. Acolo cheltuielile erau și mai mari. Medicii ziceau la început că costurile vor varia între 60.000 și 100.000 de euro. Vasile Goncear a trebuit să vândă mai multe lucruri pentru a face față cheltuielilor, dar și donațiile erau de mare ajutor. Tot atunci s-a depistat că boala a fost provocată de niște lovituri la piept.
„Sternul a crăpat, iar de acolo a început să se dezvolte tumora”, explică Vasile Goncear.
„Durerea a fost în momentul tratamentelor. Eu nu am avut experiență de spital și, fiind copil, chiar și preluarea de sânge e o durere mare. Cea mai mare frică a fost spitalul la început, dar cu timpul m-am adaptat. (…) Chimioterapia chiar a fost ceva greu pe plan psihologic. Când cade părul, trebuie să treci peste asta. Simptomele pe plan fizic au fost vomă, nu poți mânca nimic, chiar și din ceea ce îți place. Trebuie să schimbi constant alimentele, fiindcă după un timp nu vei mai putea vedea alimentul acesta o perioadă lungă. Pe planul acesta doream să mănânc fast-food, eram copil, iar medicii nu puneau așa multe restricții”, povestește tânărul.
Potrivit băiatului, cea mai grea perioadă pentru el a fost atunci când vedea spaima și grija oamenilor din jur, fapt care l-a și determinat să fie puternic și să lupte pentru viață.
„Eu vedeam frica asta de mine, îi vedea cu lacrimi și vedeam această durere pe care o duc oamenii pentru mine: mama, tata, sora. Durerea din fața lor era mare. Mai mult pentru ei am luptat decât pentru mine. Pentru mine, fiind copil, nu mi se părea strașnic”, zice el.
După mai mulți ani de luptă între viață și moarte, tânărul este acum sănătos. Își face studiile la Colegiul de Ecologie, dar promisiunea pe care i-a dat-o Svetlanei Sainsus rămâne în vigoare: de a continua olăritul.
„Țin minte când m-a vizitat în prima zi. I-am promis să mă învăț a olări când mă voi face bine. Asta a fost o promisiune pe care am ținut-o pentru ea și după ce am devenit sănătos, iar tata a organizat Târgul Meșterilor Olari, am zis să organizez și eu un târg de caritate. L-am organizat împreună cu doamna Svetlana și acolo am avut ocazia pentru prima oară să o învăț a olări. Desigur că a fost ceva frumos și va rămâne pentru toată viața”, povestește tânărul.
Acum fiul lui Vasile Goncear visează să meargă pe urmele tatălui său și să deschidă noi laturi în acest meșteșug. Un alt scop al băiatului este să devină util prin lucrurile pe care le face.
În acest context, familia Goncear a venit cu un mesaj către societate: „Ajutați! Nu contează că sunt bani, vorbă sau susținere, oamenii au nevoie de susținere. Unica soluție sunt oamenii. Să ne ajutăm unul pe altul și să avem empatie. Vrem să spunem un mare mulțumesc tuturor celor care au donat. Ne-au dat nu doar viață, dar și un scop”.
