Potrivit documentului, costul total al măsurilor este estimat la aproape 10,6 miliarde de lei. Dintre acestea, peste 4,2 miliarde de lei urmează să fie alocate din bugetul de stat, aproximativ 3,7 miliarde de lei vor proveni din asistență externă, iar 2,7 miliarde de lei nu au, deocamdată, surse de finanțare identificate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Programul stabilește că R. Moldova își va consolida capacitățile de apărare și se va integra treptat în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene.
Totodată, autoritățile își propun ca, până în 2030, alocările bugetare pentru apărare să ajungă la 1% din Produsul Intern Brut, comparativ cu nivelul de aproximativ 0,75% din PIB din ultimii ani.
Fostul ministru al Apărării, generalul în rezervă Vitalie Marinuța, a declarat că, deși bugetul destinat apărării este în creștere, acesta rămâne redus comparativ cu statele din regiune, care alocă până la 5% din PIB. În opinia sa, un nivel de 2–2,5% din PIB ar fi mai potrivit în actualul context regional.
Datele arată că, după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, R. Moldova și-a majorat constant bugetul apărării. Dacă în 2021 și 2022 alocările erau de aproximativ 900 de milioane de lei, iar în 2020 și 2019 de 750, respectiv 730 de milioane de lei, acestea au crescut la 1,65 miliarde de lei în 2023, 1,96 miliarde în 2024 și aproape 1,9 miliarde de lei în 2025.
Programul prevede ca Armata Națională să fie dotată până în 2027 cu armament și tehnică militară interoperabile cu cele ale armatelor statelor partenere.
De asemenea, autoritățile își propun ca un sistem de apărare antiaeriană să devină operațional încă din 2026.
Potrivit lui Vitalie Marinuța, dezvoltarea unui asemenea sistem presupune nu doar instalarea de radare, ci și achiziționarea unor sisteme complexe capabile să detecteze și să intercepteze aparatele de zbor.
El consideră că sprijinul oferit de partenerii externi este esențial în prezent, însă nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru consolidarea sectorului de apărare.
În paralel, autoritățile intenționează să dezvolte și o industrie militară proprie, inclusiv prin permiterea producerii de drone de către companii private din R. Moldova.
Potrivit fostului ministru al Apărării, dezvoltarea unei industrii bazate pe principiul „dual-use”, destinată atât sectorului civil, cât și celui de apărare, reprezintă un pas important.
Documentul mai prevede că noua tabără militară de la Băcioi, aflată în construcție în apropierea Chișinăului, va deveni funcțională în 2028 și va putea găzdui aproximativ 2.000 de militari.
Strategia menține evaluarea potrivit căreia războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și prezența militară rusă în regiunea transnistreană reprezintă principalele amenințări la adresa securității R. Moldova.
Totodată, documentul prevede consolidarea rolului țării ca furnizor regional de securitate, prin participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii și intervenții umanitare.
