Fiecare focar trebuie tratat cu maximă seriozitate, întrucât boala devine aproape întotdeauna fatală odată cu apariția primelor simptome. Cel mai recent caz a fost înregistrat în satul Dănceni, raionul Ialoveni, unde depistarea unei pisici infectate a dus la instituirea carantinei în întreaga localitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Medicul veterinar Nicolai Catan a relatat că pisica a lipsit de acasă timp de trei sau patru zile, iar când a revenit era rănită, dezorientată și prezenta salivație excesivă. Proprietarul a alertat Direcția Sanitar-Veterinară și Oficiul Teritorial Ialoveni, iar animalul a fost izolat și plasat sub supraveghere pentru 14 zile, conform legislației. Pisica a murit însă după numai trei sau patru zile.
Analizele de laborator efectuate după moartea animalului au confirmat prezența virusului rabic. Înainte de a fi izolată, pisica intrase deja în contact cu membrii familiei. Potrivit medicului veterinar, un băiat a fost zgâriat și urmează tratamentul complet de vaccinare antirabică. Și ceilalți membri ai familiei care au avut contact cu animalul beneficiază de imunizare.
Pentru a preveni apariția unor noi cazuri, autoritățile au început o campanie de vaccinare gratuită a animalelor. Timp de trei zile, locuitorii satului Dănceni își pot aduce animalele la punctele amenajate special pentru imunizare.
Printre cei care s-au prezentat la punctele de vaccinare se numără și doi soți care au venit cu ambii câini din gospodărie. Deși animalele sunt ținute legate, proprietarii se tem că virusul ar putea fi adus în localitate de câinii fără stăpân.
Vaccinul este oferit gratuit prin programul strategic de prevenire a rabiei și este administrat în localitățile în care există riscuri. În clinicile veterinare, vaccinarea preventivă a animalelor de companie costă între 55 și 150 de lei.
Animalele pot fi imunizate începând cu vârsta de 12 săptămâni. Deși anticorpii se pot menține până la doi ani, legislația sanitar-veterinară prevede vaccinarea obligatorie o dată pe an.
Felcerul veterinar Natalia Catan a precizat că sunt disponibile suficiente vaccinuri antirabice. Raionul Ialoveni a primit 5.000 de doze, o parte dintre acestea fiind deja utilizate pentru imunizarea animalelor din mai multe sate. Aceasta a subliniat că echipele veterinare trebuie să intervină imediat atunci când este depistat un focar.
Campania nu se desfășoară doar în punctele special amenajate. În cazul proprietarilor care nu se pot deplasa, echipele veterinare merg direct la domiciliu.
Dănceni este doar una dintre localitățile din raionul Ialoveni în care a fost necesară intervenția veterinarilor în ultimele luni. Campanii de vaccinare s-au desfășurat și în Costești, Ialoveni, Zîmbreni, Horăști, Răzeni și Horodca.
Natalia Catan a precizat că, în luna iunie, în Horodca a fost confirmat un caz de rabie la o bovină care aparținea unui pădurar. În localitate a fost desfășurată atunci o campanie de vaccinare de necesitate.
Apariția focarelor este influențată și de circulația virusului în fauna sălbatică, în special în zonele cu populații numeroase de vulpi. Potrivit specialistei, cazuri de rabie au fost înregistrate în ultima perioadă și la Nimoreni, dar și în alte localități situate în apropierea pădurilor și a fâșiilor forestiere.
Vulpile contribuie semnificativ la răspândirea virusului. În pofida campaniilor de vaccinare a faunei sălbatice, animalele fără stăpân continuă să circule între zonele împădurite și localități, putând aduce boala în gospodăriile oamenilor.
Intervențiile pe teren îi expun și pe veterinari unor riscuri. Animalele speriate sau nesocializate pot deveni agresive în timpul procedurilor și îi pot mușca ori zgâria.
Nicolai Catan a explicat că veterinarii folosesc mănuși, soluții pe bază de alcool și efectuează periodic dezinfecția, însă riscul nu poate fi eliminat complet. Acesta a relatat că, în urmă cu trei ani, a fost zgâriat de o pisică în timpul unei intervenții și a fost nevoit să urmeze întregul tratament antirabic.
Carantina instituită la Dănceni va dura 30 de zile. În această perioadă, deplasarea animalelor este restricționată, iar autoritățile monitorizează situația. Localitatea vecină Suruceni și sectorul de vile din apropiere au fost incluse în zona de supraveghere, unde urmează să fie vaccinate animalele.
Primarul satului Dănceni, Victoria Butuc-Guranda, a precizat că măsurile instituite nu restricționează circulația oamenilor. Aceasta a explicat că locuitorii trebuie să urmărească atent comportamentul animalelor de companie, în special al pisicilor și câinilor.
Oamenii sunt îndemnați să raporteze orice suspiciune de rabie. În cazul ovinelor, bovinelor și cailor, proprietarii beneficiază de despăgubiri din partea statului dacă infecția este confirmată. Valoarea compensației este stabilită în funcție de valoarea animalului.
Specialiștii avertizează că, odată instalată boala, nu există tratament antirabic nici pentru oameni, nici pentru animale.
Inspectorul principal din cadrul Direcției sănătatea și bunăstarea animalelor a ANSA, Nicolae Malancea, recomandă ca proprietarii să apeleze imediat medicul veterinar dacă observă la animal un comportament neobișnuit.
Animalele infectate pot manifesta paralizie sau agresivitate, hipersalivație și un comportament nefiresc. Semnele clinice pot evolua într-o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, însă deznodământul este letal pentru toate animalele, indiferent de specie.
În primele șase luni ale anului 2026, cele 53 de cazuri de rabie la animale au fost confirmate în 17 localități. Cele mai multe îmbolnăviri au fost depistate la câini – 29. Au fost raportate, de asemenea, 12 cazuri la bovine și zece la vulpi.
În aceeași perioadă, 4.036 de persoane au fost agresate de animale. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Chișinău – aproximativ 1.800, cu 20,6% mai multe decât în perioada similară a anului trecut.
Situația epidemiologică este influențată și de numărul mare al animalelor fără stăpân. Datele oficiale arată că în Chișinău sunt aproape 5.000 de câini fără stăpân, însă numărul real al acestora este dificil de stabilit. Locuitorii susțin că sunt necesare mai multe măsuri pentru gestionarea problemei și prevenirea riscurilor.
Rabia este o boală virală gravă care afectează sistemul nervos central al mamiferelor. Virusul se transmite prin mușcături și zgârieturi, dar și atunci când saliva unui animal infectat intră în contact cu răni deschise sau cu mucoasele.
Perioada de incubație poate varia de la câteva zile până la mai multe luni. Primele simptome pot include dureri și furnicături în zona mușcăturii, febră, dureri de cap, oboseală și schimbări de comportament.
Boala poate fi prevenită dacă se intervine rapid. Primul ajutor trebuie acordat imediat după incident și începe prin curățarea corespunzătoare a rănii. Simpla prelucrare a plăgii nu este însă suficientă pentru prevenirea rabiei.
Șefa unei direcții din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ludmila Lungu, recomandă ca, înainte de prezentarea la medic, rana să fie spălată abundent sub un jet de apă cu săpun timp de aproximativ 15 minute. Ulterior, trebuie aplicată o soluție dezinfectantă pe bază de iod sau alcool etilic. Prin această procedură poate fi eliminată o cantitate semnificativă de virus.
După prelucrarea rănii, prezentarea la medic este obligatorie. Curățarea corectă a plăgii poate distruge până la 80% din virus, însă chiar și 1% din cantitatea rămasă poate prezenta un pericol de infectare.
Prima doză de vaccin antirabic poate fi administrată în orice unitate medicală de urgență. Ludmila Lungu a explicat că persoanele agresate se pot adresa oricărei instituții medico-sanitare din țară, unde vor primi primul ajutor și prima doză de vaccin. Ulterior, acestea sunt redirecționate, în funcție de domiciliu, către instituția în care vor continua tratamentul.
Pentru asigurarea stocurilor necesare, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a primit recent un lot de peste 11.000 de doze de vaccin antirabic. Acesta a fost achiziționat de Compania Națională de Asigurări în Medicină cu 1,5 milioane de lei. Pentru întregul an sunt planificate peste 20.000 de doze.
Tratamentul antirabic complet presupune administrarea a cinci doze de vaccin. Medicii infecționiști avertizează că schema de imunizare trebuie respectată cu strictețe și nu trebuie întreruptă.
Medicul infecționist Elena Guzmina a explicat că tratamentul se desfășoară pe durata unei luni. Primele trei doze sunt administrate în decurs de o săptămână, iar ultima doză se face la două săptămâni după cele precedente. Pe durata acestei perioade, pacientul trebuie să rămână disponibil pentru administrarea tuturor dozelor conform schemei.
De asemenea, potrivit medicului, pacienții care urmează tratamentul antirabic nu trebuie să consume alcool timp de șase luni și nu își pot administra alte vaccinuri în primele trei luni de la începerea imunizării.
Cele mai multe mușcături sunt provocate de câini. Elena Guzmina a explicat că pisicile nu atacă, de regulă, dacă oamenii nu încearcă să le mângâie sau să le ia în brațe.
Nici animalele sălbatice nu atacă în mod obișnuit fără motiv. Riscul apare atunci când oamenii încearcă să hrănească o veveriță, se apropie de un liliac sau încearcă să prindă un astfel de animal intrat în locuință pentru a-l scoate afară. Medicul recomandă evitarea unor asemenea acțiuni.
Ultimul deces provocat de rabie în Republica Moldova a fost înregistrat în 2019. Victima a fost un copil de 11 ani, care a fost internat în stare extrem de gravă după ce fusese zgâriat de un câine necunoscut.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că rabia provoacă anual aproape 59.000 de decese în rândul oamenilor. Aproximativ 95% dintre acestea sunt înregistrate în Asia și Africa, iar în 99% dintre cazurile de rabie la oameni, infecția este provocată de mușcătura unui câine infectat.
