Potrivit lui, schimbările climatice și poluarea reprezintă unele dintre cele mai mari provocări pentru ecosistemul râului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Radu Cazacu a declarat că diminuarea cantității de precipitații din zona Munților Carpați influențează direct debitul râului Prut, întrucât această regiune reprezintă una dintre principalele surse de alimentare cu apă a râului. Totodată, oficialul a atras atenția asupra poluării accentuate cu deșeuri plastice în Republica Moldova, România și Ucraina, fenomen care afectează inclusiv organismele vii din apă.
„Scăderea cantității apei în râul Prut este influențată de diminuarea considerabilă a volumului de precipitații în Munții Carpați. În plus, în România, Ucraina și Republica Moldova are loc poluarea masivă a râului. Plasticul care ajunge în apă, în procesul de degradare, se transformă în microplastic. Microplasticul influențează negativ calitatea apei pentru că acest microplastic ajunge și în microorganisme”, a explicat vicedirectorul Agenției „Apele Moldovei”.
Radu Cazacu a menționat că, deși râul Prut este afectat de poluare, situația este mai puțin gravă comparativ cu cea a râului Nistru. În acest context, el a evidențiat importanța împăduririi pentru protejarea resurselor de apă și menținerea biodiversității.
„Râul Prut nu este totuși atât de puternic afectat de poluare cum este râul Nistru și prin acest punct de vedere suntem privilegiați. Pentru menținerea biodiversității râului împădurirea joacă un rol foarte important. Împădurirea este un proces foarte important care protejează resursele de apă de secare și de poluare”, a precizat Radu Cazacu.
Dezbaterea publică la tema: „Râul Prut astăzi: Situația mediului și factorii de influență”, este organizată de Agenția de Presă IPN în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei.
