Ziarele își exprimau speranța că se va ajunge la un consens și vor fi lichidate nedreptățile care au umbrit Basarabia decenii la rând și în acest fel vor fi restabilite numele istoric al poporului și denumirea limbii lui, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiomoldova.md.
Săptămânalul Uniunii Scriitorilor „Literatura și Arta”, care a avut un rol considerabil la sfârșitul anilor 80 în promovarea valorilor naționale, a limbii române, a libertăților și a drepturilor românilor din Basarabia, relata la 31 august 1989 despre evenimentele și opiniile cu privire la primul set legislativ despre funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii încă unionale.
„Ora astrală a neamului”, titra ziarul în acea zi, considerată de autorul reportajului, Boris Vieru, drept un eveniment măreț și înălțător. El relata că „întreaga suflare românească din spațiul dintre Prut și Nistru a așteptat cu mari speranțe apariția proiectelor de legi privind destinele limbii noastre, proiecte care urmează să fie puse în discuție la Sesiunea Sovietului Suprem al republicii. Însuși faptul elaborării lor constituie un act suprem de voință și conștiință națională a poporului nostru”, mai sublinia jurnalistul.
Potrivit acestuia, Marea Adunare Națională a dat un răspuns univoc, adoptând un apel către sesiunea Sovietului Suprem al RSSM.
Într-un alt articol intitulat „Ziua ce va lumina un veac”, ziarul includea și hotărârea adoptată la Marea Adunare Națională la data de 27 august prin care oamenii solicitau adoptarea unei noi limbi de stat și trecerea la alfabetul latin, precum și cuvântările rostite la Marea Adunare Națională.
Un alt ziar „Tinerimea Moldovei” publica pe 29 august 1989, un reportaj de la prima Mare Adunare Națională unde s-a cerut altă limbă de stat și alfabet latin, cu titlul „Înseninată zi a demnității”. „Poate că peste ani va deveni o zi de sărbătoare, de închinare luminii și demnității această zi de 27 august 1989, cine știe. Deocamdată, însuși cerul o mirui dis-de-dimineață cu ozonul unei ploi fără fulgere, fără tunete, dând rând apoi soarelui să binecuvânteze marea de popor”, scriau reporterii publicației.
Sub impulsul Marii Adunări Naționale, mai relata publicația, peste două zile, pe 29 august 1989, s-au deschis lucrările celei de-a XIII-a sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM. Astfel, în urma unor intense dezbateri cu oponenții din Sovietul Suprem, s-a reușit totuși adoptarea limbii moldovenești ca limba de stat și trecerea la alfabetul latin. Discuțiile cele mai aprinse au avut loc pe 31 august, când s-a votat și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet.
La rubrica „Ora basarabenilor”, corespondentul redacției relata despre faptul că evenimentul de la sfârșitul lunii august „le-a demonstrat tuturor oamenilor cu bună credință, ce respiră aerul meleagului mioritic că a bătut ora de trezire a basarabenilor și că astfel reînvie spiritul neamului lui Eminescu.”
Proiectele de legi cu privire la revenirea limbii moldovenești și a grafiei latine au fost publicate și în ziarul „Moldova Socialistă”, care era atunci Organul Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Acesta scria că în zilele fierbinți din august, centrul Chișinăului a devenit „Mecca politică și spirituală” și aducea un elogiu zilei de 31 august, în care a fost atins apogeul mult râvnit de basarabeni „adevărul este pus în albia sa istorică, dar vocile veninoase încearcă să învinuiască Parlamentul de poporofobie”, remarca autorul.
„S-a lichidat o nedreptate” era titlul unui alt material publicat pe 27 august 1989. Oamenii de la țară care erau intervievați de reporterul publicației își exprimau mulțumirea că prin modificarea legislației lingvistice era lichidată o nedreptate care a dominat patru decenii la rând.
Marea Adunare Națională, transformată într-o sărbătoare a libertății a fost reflectată și de publicația tematică „Învățământul public”. Cadrele didactice, în special din comunitățile rurale, s-au arătat bucuroase să învețe limba română, însă pentru a facilita acest proces, învățătorii de la sate solicitau manuale de limbă română, cursuri și ghiduri de conversație.
Nivelul de pregătire al cadrelor didactice era pe larg reflectat de ziariștii și colaboratorii publicației, căci odată cu revenirea la grafia latină se impuneau și noi metode de predare. Astfel, se punea în discuție organizarea unui centru metodic la care cooperativele să-și trimită angajații selectați riguros pentru a-și dezvolta capacități de predare.
