„Sunt la Bălți din 1980, când am devenit student la Facultatea de Litere, la specialitatea „Limba și Literatura Moldovenească”, cum se spunea atunci. Bălțiul era un oraș puternic rusificat: practic nu auzeai româna aproape nicăieri – în transportul public, în localuri de agrement, în instituții de cultură, în administrație, pe stradă”, spune profesorul Moraru, transmite Ultimelestiri.md cu referire la rfi.ro.
Astăzi, spune Anatol Moraru, tabloul s-a schimbat radical: „Uneori nu-mi vine să cred ce aud pe stradă. Azi poți organiza lansări, marșuri, ieșiri publice. Universitatea, teatrul și școala au contat enorm în procesul de revenire a românei în prim-plan”. Potrivit profesorului, desființarea „școlilor mixte”, în care coridoarele erau dominate de rusa de altădată, a fost un pas decisiv: „S-au separat apele, iar româna s-a așezat firesc”.
Un rol important l-au avut și mass-media, grădinițele și instituțiile, care și-au adaptat curriculumul și comunicarea la noile realități. „În școli a venit cartea românească, inclusiv prin donații și parteneriate cu România. În spitale, titulatura și comunicarea s-au românizat. Chiar și la primărie se vorbește româna”, spune Moraru.
Profesorul numește limba „un miracol”, explicând că, în ciuda presiunilor sovietice și a încercărilor de a inventa o „limbă moldovenească” separată, româna a supraviețuit: „Deși a fost împinsă zeci de ani ‘la zid’ – să fie vorbită doar acasă, în ogradă, pe câmp – ea n-a murit. Se păstrau doar aparențele, cu ziare și discursuri în ‘moldovenească’, dar esența s-a păstrat”.
Un alt fenomen remarcat de profesor este deschiderea tinerilor rusofoni către română: „Am avut elevi și studenți care, în patru ani, au ajuns să vorbească foarte bine româna, iar o studentă și-a scris lucrarea de licență în română. Se poate. Viitorul e spre Europa, iar contactul direct cu România schimbă minți”.
Privind spre anii următori, Anatol Moraru este optimist: „Dacă, pe 28 septembrie, oamenii aleg lucid și continuăm vectorul pro-european, procesul devine ireversibil. Văd copii care de la grădiniță vorbesc, recită, dansează românește și ies într-un mediu care nu le e ostil. Premisele sunt cele mai bune din ultimele decenii”.
