La 22 aprilie 1915, în timpul Primului Război Mondial, Germania a folosit pentru prima dată clor gazos într-un atac la scară largă, inaugurând epoca armelor chimice. Un secol mai târziu, istoria pare să se repete: armata rusă recurge în mod sistematic la substanțe toxice în cadrul războiului din Ucraina. Din 2022 până în prezent, autoritățile ucrainene și organizații internaționale au documentat tot mai multe cazuri în care armata rusă a aruncat muniții toxice cu aerosoli asupra pozițiilor ucrainene. În 2024, atacuri chimice au fost raportate în regiunea Herson, iar în 2025 Rusia a folosit drone kamikaze Shahed 136/Geran-2, echipate cu substanțe otrăvitoare, pentru a lovi atât ținte militare, cât și civile, transmite Ultimelestiri.md cu referire la anticoruptie.md.
Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a confirmat public utilizarea agenților chimici în apropierea localității Krinki, din regiunea Herson. Aceasta este o încălcare directă a Convenției privind interzicerea armelor chimice, semnată de Federația Rusă.
Totodată, în regiunea Zaporojie, în apropierea satului Șcerbaki, rușii au lansat, cu ajutorul dronelor, grenade RG-Vo care conțin substanțe chimice toxice. Situația de pe front indică o extindere sistematică a tacticilor bazate pe intimidare chimică.
Shahed: dronele otrăvitoare ale Rusiei
O nouă dimensiune a acestui tip de război a fost confirmată în aprilie 2025, când Comunitatea Internațională a Voluntarilor, InformNapalm, a publicat informații despre prezența de substanțe toxice pe epavele dronelor rusești de tip Shahed 136. Potrivit surselor militare, rușii aplică chimicale toxice pe suprafața dronelor pentru a produce daune celor care le recuperează după ce sunt doborâte.
Centrul pentru Contracararea Dezinformării din Ucraina a confirmat că într-o dronă a fost descoperită o capsulă cu agent chimic CS – o substanță iritantă folosită în mod normal în gaze lacrimogene, dar interzisă în context militar.
„Rusia echipează dronele Shahed cu substanțe otrăvitoare. Este o formă de teroare destinată populației civile”, a declarat Sergheii Kuzan, șeful Centrului ucrainean pentru securitate și cooperare.
Potrivit acestuia, utilizarea la scară industrială a acestor dispozitive transformă dronele în echivalentul altor arme interzise internațional.
Autoritățile ucrainene și experții în securitate recomandă insistent ca populația civilă din zonele de conflict sau de la frontieră să nu atingă epavele dronelor Shahed. Acestea ar putea conține substanțe toxice sau capsule cu agenți chimici care rămân activi după impact.
De asemenea, Centrul pentru Combaterea Dezinformării a infirmat zvonurile privind tratarea întregului corp al dronelor cu substanțe otrăvitoare, dar menține alerta ridicată privind pericolul real al capsulelor chimice din interiorul unora dintre acestea.
Amenințare regională: Moldova și România, în raza atacurilor
Utilizarea de arme chimice în Ucraina nu este doar o problemă locală, ci o amenințare regională reală. De la începutul războiului, Rusia a încălcat în mod repetat spațiul aerian al R. Moldova și al României cu rachete sau drone lansate spre Ucraina.
Republica Moldova:
- 2022: Trei rachete au survolat Moldova pe 10 octombrie, iar pe 31 octombrie o rachetă a fost doborâtă și a căzut în satul Naslavcea. Alte episoade au avut loc pe 5 decembrie în Briceni:
- 2023: Fragmente de rachetă au fost găsite de mai multe ori în localitatea Larga, iar în septembrie o rachetă a căzut în satul Chițcani din regiunea transnistreană;
- 2024: Trei epave de drone rusești au fost descoperite în satul Etulia în lunile februarie și aprilie;
- 2025: Pe 13 februarie, patru drone rusești au aterizat forțat în Republica Moldova, două dintre ele explodând. Autoritățile au lansat investigații pentru a determina dacă aceste drone erau echipate cu substanțe toxice.
România:
- 2023: Pe 4 august și 6 septembrie, drone rusești de tip Shahed au explodat pe teritoriul României sau au fost descoperite în zone de frontieră, inclusiv pe malul Dunării;
- 2024: Pe 25 iulie, o dronă folosită pentru atacul asupra Odesei a fost găsită în apropierea satului Plauru;
- 2025: În februarie, drone rusești s-au prăbușit pe teritoriul României în timpul atacurilor asupra porturilor ucrainene dunărene.
Aceste incidente evidențiază riscurile tot mai mari la care sunt expuse și statele vecine Ucrainei, în contextul extinderii necontrolate a conflictului și al utilizării unor arme interzise.
Până în prezent, comunitatea internațională a condamnat formal utilizarea armelor chimice de către Rusia, însă lipsa unor sancțiuni concrete sau a unui mecanism internațional de verificare pe teren face ca aceste acțiuni să continue. Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice nu a avut acces direct în zonele vizate, iar anchetele se bazează pe probe ucrainene și mărturii ale soldaților sau civililor afectați.
