În cadrul podcastului ZdCe, Viorel Cernăuțeanu a spus că, deși Poliția a avut un rol activ în investigarea și desfășurarea perchezițiilor, volumul de muncă a fost mult mai mare decât capacitatea procurorilor, iar pentru a efectua mai multe percheziții, de exemplu 140 într-o singură zi, era necesar un număr mai mare de procurori, transmite Ultimelestiri.md.
Totodată, șeful IGP a menționat că finanțarea ilegală a avut loc pe parcursul întregii campanii, însă, de obicei, ea s-a intensificat în lunile septembrie și octombrie, exact în perioada electorală.
Cernăuțeanu a precizat că aproximativ 140.000 de persoane au fost implicate în această schemă de corupere electorală, iar până în prezent au fost reținute circa 28 de persoane, care au fost plasate în arest preventiv. Cu toate acestea, șeful IGP a subliniat că multe dintre persoanele implicate în coruperea alegătorilor, care au primit sume mici de bani pentru a influența voturile, riscă doar sancțiuni contravenționale.
„Aceste 28 de persoane sunt liderii sau cei care au racolat persoanele, iar cei 140.000 de cetățeni sunt cei care au fost corupți. Deci cele 28 de persoane se află undeva la vârful piramidei aici în Moldova. Vorbim de la mediu în sus, dar vârful piramidei, de fapt, este la Moscova, nu este aici în R. Moldova. Persoanele care, de fapt, au avut rolul simplu de a vota sau de a fi influențați în acest proces și de a merge la votare și au primit 15.000 ruble, răspunderea pentru ei este contravențională. Deci aceste persoane nu pot fi reținute. E clar, dar oricum la nivel de persoane care primesc și transmit bani, probabil sunt mai multe”, explică Cernăuțeanu.
Șeful IGP a atras atenția asupra unui aspect important al legislației care reglementează coruperea alegătorilor. Aceasta se aplică doar în perioada imediat premergătoare alegerilor, însă el consideră că este nevoie de o reformă care să permită sancționarea oricărei forme de corupere electorală, indiferent de momentul în care are loc, cu mult timp înainte de campania electorală.
Pe final, Cernăuțeanu a declarat că ancheta este în desfășurare și că, deși unele persoane au reușit să evite măsurile de arest preventiv, autoritățile continuă să documenteze cazurile și să identifice persoanele implicate în rețeaua de corupție electorală.
Duminică, 3 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot au mers la urnele de vot pentru a-și alege președintele țării pentru următorul mandat de patru ani. Potrivit rezultatelor CEC, actuala președintă, Maia Sandu, a câștigat un nou mandat.
Astfel, Maia Sandu intră în istorie și devine primul politician căruia moldovenii îi încredințează, prin vot direct, două mandate succesive de președinte.
Amintim în acest context că, după primul tur de scrutin, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, în ultimele două luni, 39 de milioane de dolari au fost transferați din Rusia în Republica Moldova cu scopul de a corupe alegătorii. Rețeaua condusă de oligarhul Ilan Șor, condamnat în dosarul „frauda bancară”, a transferat, doar în octombrie, peste 24 de milioane de dolari pentru a mitui votanții, a mai precizat Cernăuțeanu.
Pe data de 28 octombrie, procurorul general, Ion Munteanu, a explicat cum banii lui Șor ajung în Republica Moldova și ce fac oamenii legii pentru a contracara tentativele de fraudare.
Astfel, până la 8 noiembrie, Centrul Național Anticorupție a aplicat amenzi în valoare de aproximativ 5.000.000 de lei pe marginea proceselor-verbale, recepționate de la Poliție, cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod contravențional – „coruperea electorală pasivă”.
