Cel puțin asta arată datele unui sondaj realizat de CBS-AXA la comanda Institutului Politici și Reforme Europene, potrivit cărora peste 55% dintre respondenți consideră că R. Moldova va deveni membră a UE în următorii 10 ani, 84% fiind la curent cu deschiderea negocierilor de aderare la UE de către țara noastră, transmite Ultimelestiri.md.
Datele mai arată că 66,1% din respondenți vor participa la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană din 20 octombrie curent. Circa 18% dintre respondenți consideră că, după aderarea la UE, în Republica Moldova se va micșora nivelul de corupție, 17,9% spun că se va mări libertatea de a călători în UE, iar 13,8% cred că se vor îmbunătăți serviciile medicale. Printre reformele prioritare pentru aderarea la UE, 50,6% din respondenți au menționat combaterea corupției, 33,8% – impulsionarea dezvoltării economice, iar 32,6% – accelerarea reformei justiției.
La capitolul informării despre UE, 51,1% dintre respondenți au menționat că sunt bine și foarte bine informați, iar 48,3% sunt puțin sau deloc informați. Resursele informaționale utilizate cel mai frecvent pentru a urmări ultimele evoluții legate de UE sunt Internetul (55,3%) și televiziunea (47,3%).
Pe dimensiunea relațiilor comerciale, țările membre ale UE sunt privite ca principalii parteneri pentru Republica Moldova, cu 51,2% din răspunsuri, urmate de Ucraina – 26,6% și Federația Rusă – 25,6%. Percepția cetățenilor privind ponderea țărilor UE în comerțul cu Republica Moldova corespunde, în termeni generali, cu datele statistice oficiale. Principalele produse exportate pe piața UE sunt de origine agricolă, iar produsele industriale au o pondere mai mică, în viziunea respondenților.
Totodată, 53,9% dintre respondenți au menționat Uniunea Europeană drept principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, urmată de Federația Rusă cu 21% și SUA cu 20,9%. Circa 54% dintre respondenți cunosc despre câteva sau mai multe proiecte finanțate de către Uniunea Europeană în ultimii cinci ani în localitatea de baștină a acestora, axate în special pe reparația și reconstrucția drumurilor, reparația școlilor și grădinițelor, dar și iluminatul stradal. Autoritățile publice centrale sunt percepute drept principalii beneficiari ai asistenței UE cu 58%, la mare distanță de celelalte categorii de beneficiari – agricultorii (19,7%), orașele (18,2%) și cetățenii (17,8%).
