StopFals a realizat un clasament al celor mai grave dezinformări promovate în 2025, transmite Ultimelestiri.md.
1. Dezinformări despre UE și integrarea europeană
Falsurile și manipulările privind Uniunea Europeană și procesul de aderare la blocul comunitar au fost cele mai frecvente și mai intense în spațiul informațional din R. Moldova în acest an. Spectrul dezinformărilor a fost extrem de variat: începând cu acuzații absurde (cum a fost cea a Serviciului rus de Informații Externe, precum că „Europa se pregătește de ocuparea Moldovei”), continuând cu interpretări tendențioase de către surse propagandistice pro-Kremlin a unor declarații ale șefei Delegației UE la Chișinău, și terminând cu pagini anonime care sponsorizau pe Facebook narațiuni anti-europene în lunile premergătoare alegerilor parlamentare.
În februarie, câțiva lideri ai așa-numitului bloc politic Victorie, în frunte cu Ilan Șor, au acuzat oficiali europeni că ar amenința și șantaja R. Moldova, manipulând și scoțând din context câteva declarații.
În martie, Igor Dodon a dezinformat că UE se transformă în bloc militar, manipulând pe tema planului ReArm Europe anunțat de președinta Comisiei Europene. În aceeași perioadă, Комсомольская Правда в Mолдове și Partidul Comuniștilor au mințit că reprezentanța Parlamentului European care urmează să se deschidă în R. Moldova va funcționa „pe banii poporului”.
În luna mai a fost lansată o campanie de dezinformare în care se afirma că copiii din R. Moldova ar fi o „marfă” pentru Europa. Acest fals a fost demontat de Stopfals.md.
Tot în mai, mai multe surse pro-Kremlin au manipulat că Franța intenționează să trimită deținuți în închisorile din Moldova.
În iunie, site-ul Noi.md a anunțat în mod fals că „Uniunea Europeană nu va putea oferi sprijin sectorului energetic al Republicii Moldova”.
În iulie, mai multe surse cunoscute pentru propagarea dezinformării au distribuit un video deepfake în care președinta Comisiei Electorale Centrale chipurile declară că instituția pe care o conduce a permis țărilor UE să se amestece în alegerile din R. Moldova.
În septembrie, o campanie concertată de dezinformare rusească a promovat ideea că UE ar fi renunțat la accelerarea procesului de aderare a R. Moldova din cauza nemulțumirii Ucrainei.
În noiembrie, mai multe canale cunoscute pentru dezinformare au atribuit în mod fals autorităților R. Moldova declarațiile critice ale comisarei europene Marta Kos despre autoritățile Georgiei.
Tot în noiembrie, Igor Dodon a dezinformat că R. Moldova „va renunța complet la propria suveranitate” dacă va adera la UE „ca membru pe jumătate, cu drepturi limitate”, referindu-se la unele zvonuri, conform cărora noii membri ai UE ar putea adera inițial fără dreptul de veto asupra deciziilor UE. În realitate, nu există o decizie care să prevadă aderarea noilor state fără drepturi de vot depline. Experți consultați de Stopfals.md afirmă că o ipotetică limitare a dreptului de veto nu va afecta nicidecum suveranitatea R. Moldova, ci ar permite o integrare mai rapidă.
Un alt aspect al dezinformării despre Uniunea Europeană a vizat așa-numita „propagandă LGBT” care ar fi impusă R. Moldova de către UE. Acest fals a fost promovat în special în preajma marșului Moldova Pride 2025, desfășurat pe 15 iunie la Chișinău. Astfel, la începutul lunii a fost lansată o campanie propagandistică orchestrată (online și offline), care asocia valorile europene și guvernarea cu acest marș. Imediat după pride a pornit o altă campanie concertată, prin care era promovat falsul că forțele de ordine a aplicat violența împotriva enoriașilor și copiilor la contramanifestația organizată în ziua marșului. Narațiunea falsă a fost susținută și de politicienii pro-ruși, ca Igor Dodon sau Ilan Șor, dar și de unii activiști cunoscuți pentru distribuirea mesajelor propagandistice, cum sunt Gheorghe Costandachi sau Tatiana Costachi.
2. Dezinformări despre „militarizarea și înarmarea” R. Moldova
Așa-zisa militarizare și înarmare a R. Moldova este o narațiune falsă recurentă, promovată cu diverse ocazii și prezentă în discursul mai multor surse și actori de dezinformare pro-Kremlin.
Începând cu luna februarie, reprezentanții partidului Inima Moldovei au insistat că R. Moldova se „militarizează”. Lidera formațiunii, Irina Vlah, a declarat că „Ministerul Apărării va construi 14 obiective militare în acest an, iar în următorii doi ani – altele 37” și că „guvernarea PAS va cheltui anul acesta peste 3 miliarde de lei pentru procurarea armelor și construcția obiectivelor militare”. În realitate, este vorba despre obiecte de infrastructură de pe teritoriul viitoarei unități militare care se construiește la Băcioi, iar bugetul total al sectorului de apărare pentru acest an este de circa 1,8 miliarde de lei, și nu de 3 miliarde.
În martie, Igor Dodon a declarat că președinta „Maia Sandu, cu ajutorul și la insistența Bruxelles-ului, înarmează Moldova neutră” și că nu avem „nevoie de baze militare și de înarmare”. De fapt, Bruxelles-ul a promis un ajutor militar în valoare de 40 de milioane de euro, însă este vorba despre tehnică non-letală, iar despre baze militare nici nu este vorba.
Un nou val de promovare a falsului despre „militarizarea și înarmarea” R. Moldova a avut loc în aceeași perioadă, cu aportul aceleiași Irina Vlah, dar și a liderului separatist Vadim Krasnoselski și a propagandistului Andrei Safonov, mesajele cărora au fost amplificate pe Telegram.
În luna mai, Irina Vlah a afirmat în mod fals că guvernarea prioritizează cheltuielile militare, dar ignoră nevoile pensionarilor și angajaților din sectorul public. O declarație similară a făcut în octombrie și liderul socialist Igor Dodon, în contextul adoptării Strategiei militare 2025-2035. Stopfals.md a demontat și acest fals.
Narațiunea despre „înarmarea” R. Moldova a fost promovată în acest an și de alți politicieni și propagandiști (Bogdan Țîrdea, Ilan Șor, Victoria Furtună, Tatiana Costachi sau Dmitri Buimistru), dar și de surse din regiunea transnistreană.
3. Dezinformări despre cauzele crizei energetice transnistrene și tarifele la resursele energetice
Criza energetică din regiunea transnistreană de la începutul anului a fost folosită în scop de manipulare a opiniei publice de pe ambele maluri ale Nistrului. Stopfals.md a demontat principalele cinci falsuri care au circulat în acea perioadă. Ele au fost răspândite de presa controlată de Rusia și regimul separatist de la Tiraspol, precum și oficiali de la Moscova și actori politici pro-ruși de pe ambele maluri ale Nistrului, printre care Vadim Krasnoselski, Ilan Șor sau Igor Dodon.
Deosebit de activ în manipularea cetățenilor la subiectul crizei energetice transnistrene a fost propagandistul Andrei Safonov. Așa-zisul deputat de la Tiraspol a manipulat că această criză nu a fost provocată de Gazprom sau că autoritățile constituționale și-au însușit o parte din grantul UE destinat regiunii transnistrene.
„R. Moldova e dispusă să lase oamenii din regiunea transnistreană fără căldură, România și UE profită de cetățenii moldoveni, iar Rusia este unicul salvator” – sunt doar câteva dintre mesajele manipulatoare care au circulat în acea perioadă. Propaganda Kremlinului a avut un rol important în răspândirea acestor falsuri pe ambele maluri ale Nistrului.
În iunie, site-ul Noi.md a dezinformat că „Uniunea Europeană nu va putea oferi sprijin sectorului energetic al Republicii Moldova”, iar în august, unul dintre fruntașii blocului Alternativa, Ion Chicu, a acuzat autoritățile că percep un tarif nejustificat pentru gazele naturale. În septembrie, în plină campanie electorală, a circulat un video deepfake în care apărea imaginea premierului de atunci, Dorin Recean, însoțit de titlul „Costul gazului în Moldova va fi redus de peste 2 ori începând cu 8 septembrie”.
Politicieni ca Marian Lupu și Ion Chicu au dezinformat și la tema compensațiilor oferite de guvern în facturile pentru perioada rece a anului.
Despre tarifele la resursele energetice a manipulat și propagandistul Gheorghe Costandachi.
4. Dezinformări despre „fraudarea” alegerilor
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost marcate de o campanie puternică de dezinformare, care insista pe ideea că autoritățile au falsificat rezultatele scrutinului.
Acuzațiile de fraudă au venit atât din partea unor politicieni locali, cât și de la oficiali de la Moscova. Declarațiile despre „alegeri fraudate”, „amestecul Uniunii Europene” sau „victoria PAS doar cu ajutorul diasporei” au fost promovate de Ilan Șor, Igor Dodon, Maria Zaharova și alți actori politici, fiind amplificate de mass-media afiliată Moscovei și distribuite masiv pe rețele de socializare. Niciuna dintre mesajele răspândite nu au fost însoțite de dovezi. Acuzațiile sunt contrazise de rapoartele misiunilor internaționale de observare, potrivit cărora scrutinul a fost în general liber și corect, chiar dacă nelipsit de probleme.
La corul dezinformării privind așa-zisa fraudare a alegerilor s-a alăturat și președintele partidului Mișcarea Respect Moldova, Marian Lupu, dar și mai mulți propagandiști, printre care Gheorghe Costandachi sau Alexei Petrovici.
5. Dezinformarea despre „hărțuirea” cetățenilor cu amenzi
Sancționarea cetățenilor care au primit bani pe carduri deschise la banca rusească Promsvyazbank (aflată sub sancțiuni internaționale) în cadrul schemei masive de corupere electorală (în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind integrarea europeană din toamna anului 2024) a fost folosită de propaganda Kremlinului pentru a răspândi falsul că autoritățile „hărțuiesc cetățenii care nu sunt de acord cu politicile guvernării”.
Mai mult, au fost răspândite zvonuri că unii cetățeni au murit deoarece nu au putut suporta mărimea amenzilor care le-au fost aplicate. În aprilie pe rețele sociale au fost promovate masiv declarațiile false ale unei reprezentante a blocului politic Victorie (coordonat de Ilan Șor), precum că o femeie de 82 de ani a decedat după ce polițiștii au amendat-o. În septembrie, mai multe surse pro-Kremlin au anunțat despre moartea unui bărbat din Găgăuzia, „după ce soția sa ar fi fost amendată pentru corupție electorală”. În realitate, aceste decese nu au legătură cu amenzile poliției.
Ilan Șor și canale afiliate oligarhului fugar la fel au pretins că pensionarii și bugetarii din autonomie sunt supuși „represiunilor”. În realitate, oamenii legii au întocmit procese-verbale în cadrul dosarului privind coruperea electorală, și nu pentru a „persecuta găgăuzii pentru viziunile lor pro-ruse”, așa cum afirmase Șor.
6. Dezinformări despre „dictatura” și „cenzura” din R. Moldova
Falsul despre așa-zisa dictatură din R. Moldova este periodic răspândit de politicieni și propagandiști.
În 2025, acuzații de dictatură au fost făcute de mai mulți politicieni (printre care Igor Dodon, Ilan Șor sau Marian Lupu) și propagandiști (Gheorghe Costandachi, Andrei Safonov, Inessa Dermenji, Veaceslav Jukov, Iuri Vitneanski ș. a.). Despre „dictatura de la Chișinău” se vorbește frecvent în spațiul informațional din regiunea transnistreană, dominat de propaganda locală și cea de la Moscova, dar și în declarațiile reprezentantei Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Astfel de afirmații nu au temei. Potrivit Indicelui Democrației pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit, R. Moldova a fost inclusă la categoria „Democrații fragile”. Clasamentul include patru categorii de țări: democrații puternice; democrații fragile, regimuri hibrid și regimuri autoritare.
În 2025 a fost promovat și falsul despre instaurarea cenzurii, în special prin închiderea mai multor posturi TV. În realitate, în ultimii ani, licențele unor televiziuni au fost suspendate după invazia militară a Rusiei în Ucraina nu pentru critică politică, ci din rațiuni de securitate informațională, dar și pentru că aveau ca proprietari beneficiari persoane sancționate internațional, cum sunt Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc. Acuzațiile de instaurare a cenzurii în R. Moldova nu au nicio dovadă factuală.
7. Dezinformări „dedicate” cetățenilor din Găgăuzia
Autonomia găgăuză rămâne una din cele mai expuse la dezinformare regiuni ale R. Moldova.
În martie, în Găgăuzia a fost distribuit falsul că la grădinițele din regiune nu va mai fi predată limba găgăuză, iar profesorii vor rămâne fără un loc de muncă. Stopfals.md a demontat aceste afirmații, care au fost răspândite intens de surse afiliate lui Ilan Șor.
În aceeași lună, reprezentanții conducerii Comitetului Executiv al Găgăuziei (afiliați și ei lui Șor) au acuzat guvernarea că locuitorii autonomiei nu beneficiază de compensații pentru perioada rece a anului, oferite din bugetul Găgăuziei. Afirmația a fost dezmințită de Stopfals.md.
În aprilie, spațiul public a fost invadat de un adevărat val de falsuri despre Găgăuzia („blocada economică”, „represiuni ale pensionarilor” sau „atentat asupra autonomiei”), răspândite de politicieni, propagandiști și canalele și conturi de social media, care au făcut trimitere la declarații ale oligarhului Ilan Șor. Toate au fost demontate de portalul nostru.
Informațiile false și manipulatoare sunt distribuite frecvent în Găgăuzia și de politicieni și activiști locali. De câteva ori pe lună, Stopfals.md publică emisiunea Сыворотка правды, unde sunt dezmințite un spectru larg de afirmații care nu corespund adevărului.
8. Dezinformări despre închiderea abuzivă a instituțiilor de învățământ
În 2025, la fel ca în anii precedenți, politicienii și propagandiștii afiliați Kremlinului au promovat intens falsul că sistemul de învățământ este distrus, iar dreptul la educație este încălcat prin închiderea abuzivă a instituțiilor de învățământ.
În mai, Irina Vlah a acuzat guvernarea de închiderea fără motiv a școlii din satul Buzduganii de Sus (Ungheni). În realitate, gimnaziul respectiv funcționa de câțiva ani ca filială a unei alte instituții și și-a sistat activitatea din cauza numărului redus de elevi, a lipsei cadrelor didactice, dar și a condițiilor normale de funcționare.
În decembrie, deputații Ala Ursu-Antoci și Vladimir Odnostalco au acuzat că inițiativa Ministerului Educației și Cercetării privind reorganizarea școlilor ar duce la privarea de dreptul la educație a „mii de copii”. Socialiștii au afirmat că instituțiile de învățământ ar fi desființate în masă, iar bugetul educației ar fi sacrificat în favoarea cheltuielilor militare. Acuzațiile nu corespund adevărului, iar datele statistice și experții consultați de Stopfals.md îi contrazic. Reorganizarea este un răspuns adaptiv la realitățile demografice, iar bugetul educației rămâne o prioritate națională.
A speculat la acestă temă și Igor Dodon, care a promis în campania electorală pentru parlamentare că „va lichida” formula actuală de finanțare a instituțiilor de învățământ „pentru a păstra școlile mici”, declarând că această formulă ar fi fost introdusă de Maia Sandu. În realitate, chiar Dodon a fost printre cei care și-au pus semnătura pe Concepţia optimizării numărului angajaţilor din sectorul bugetar, care a pus bazele începutului procesului de închidere a școlilor cu un număr redus de elevi.
Maia Sandu, ținta preferată a dezinformării
Președinta Maia Sandu a fost și în 2025 principala țintă a campaniilor de dezinformare atât în interiorul, cât și în exteriorul țării.
În primele luni ale anului, Maia Sandu a fost ținta predilectă a rețelei ruse de dezinformare Matrioșka, care a constat în publicarea de pe conturi anonime a unor informații false cu folosirea abuzivă a identității unor instituții media consacrate. Astfel, șefa statului a fost vizată în pretinse știri cu falsuri despre iubite, vile și conturi bancare peste hotare.
O campanie concertată de dezinformare a avut loc în aprilie, când de pe conturi anonime a fost promovat un colaj în care Maia Sandu apare pe o falsă copertă a revistei internaționale de modă VOGUE, îmbrăcată în ținute ale unor pretinse branduri de lux, cu prețuri exorbitante.
În august, surse rusești au lansat o nouă campanie de discreditare a Maiei Sandu, răspândind zvonul că președinta ar fi cumpărat, cu 400.000 de dolari, material seminal de la câteva vedete americane gay. În aceeași lună, mai multe surse de propagandă din R. Moldova și Rusia au lansat falsul că Maia Sandu va trimite 700 de voluntari în Ucraina după alegeri.
În septembrie, propaganda pro-Kremlin a distribuit falsul că președinta R. Moldova ar avea schizofrenie. Autorii au trucat „documente” ale clinicii vieneze Döbling. Tot în septembrie a apărut o caricatură trucată a reviste franceze Charlie Hebdo, care chipurile o ia în derâdere pe Maia Sandu
Pe parcursul anului 2025, politicieni, influenceri și canale de social media afiliate Kremlinului au pus constant la îndoială legitimitatea Maiei Sandu în funcția de șefă a statului.
Alte dezinformări
În afara clasamentului, vom menționa alte două falsuri grave, distribuite de mai multe ori în 2025.
Primul este că R. Moldova trimite militari pentru a lupta în Ucraina. În luna mai, pe internet a fost răspândită informația că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, s-ar fi înțeles, în secret, la Kiev să trimită soldați pe frontul din Ucraina. Zvonul a fost dezmințit de Stopfals.md. În iulie, sursele de propagandă pro-Kremlin au dezinformat că patru militari moldoveni au murit în acțiuni militare în Ucraina, iar alți doi au fost răniți. Falsul că autoritățile de la Chișinău trimit militari pentru a lupta în Ucraina a revenit în septembrie, fiind distribuit de surse de propagandă în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare.
Un alt fals este despre „nazismul” autorităților moldovenești și „glorificarea nazismului” de către acestea. Și în acest caz, dezinformarea vine de pe filiera propagandei ruse. Reamintim că anume sursele propagandistice din Rusia folosesc frecvent acuzațiile de nazism ca strategie de delegitimare a adversarilor politici și militari, în special în contextul Ucrainei, dar și față de alte state sau mișcări critice la adresa Kremlinului.
Termeni ca „nazificare” și „regim nazist” sunt invocați frecvent de propagandistul Alexei Petrovici. Contextele folosirii acestora, dar și dezmințirea realizată de Stopfals.md, pot fi văzute AICI. Acuzații similare, la fel fără temei, sunt folosite și de propagandistul Sergiu Badan.
Așa-zisa „glorificare a nazismului” este utilizată periodic și în stânga Nistrului, constituind unul dintre elementele propagandei regimului separatist, controlat de la Moscova.
