Potrivit The Economist, acesta este fundalul sumbru al premiului anual „țara anului”, iar Ucraina luptă cu maşinăria de război a lui Putin și R. Moldova rezistă intimidării rusești, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
„Dacă premiul nostru ar fi pentru rezistența oamenilor obișnuiți în fața ororii, ar exista o mulțime de candidați, de la palestinieni și israelieni în conflictul lor amar până la sudanezii care fug în timp ce țara lor se destramă. Totuși, de când am început să desemnăm țările anului în 2013, am căutat să recunoaștem ceva diferit: locul care s-a îmbunătățit cel mai mult. Căutarea unui punct luminos într-o lume sumbră i-a determinat pe unii dintre angajații noștri să dispere și să propună Barbie Land, utopia roz fictivă a unui blockbuster de la Hollywood. Dar în viața reală există două seturi de țări care merită recunoaștere în 2023”, susţine The Economist.
Prima categorie se referă la „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocraţi” şi aici publicaţia include Ucraina, ţara premiată anul trecut, şi R. Moldova, care fusese desemnată „ţara anului” în 2021.
„Nu se poate spune că viaţa în Ucraina s-a îmbunătăţit, dar ţara şi-a continuat cu curaj lupta sa împotriva maşinăriei de război a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitări din partea susţinătorilor săi occidentali. R. „Moldova a rezistat intimidării ruseşti. Finlanda s-a alăturat alianţei NATO şi Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de ţări şi-au păstrat cumpătul în faţa agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America. Filipine şi-a apărat graniţele maritime şi legea mării împotriva unor nave chinezeşti mult mai mari. În august, Japonia şi Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulţumirile lor istorice pentru a-şi aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populaţie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populaţia împotriva schimbărilor climatice şi include o garanţie de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei”, menţionează The Economist.
Cine şi de ce a ratat premiul
Cel de-al doilea grup de ţări luat în calcul sunt cele care au apărat democraţia şi valorile liberale la ele acasă, iar aici The Economist menţionează: „Liberia, o ţară fragilă şi marcată de război, care a reuşit un transfer paşnic de putere. La fel a făcut şi Timorul de Est, care şi-a menţinut reputaţia de a respecta drepturile omului şi o presă liberă. În unele ţări de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda şi Turcia, speranţa a pâlpâit în timp ce opoziţia a făcut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.
Trei țări sunt remarcate de The Economist pentru că s-au întors la moderație după o plimbare pe partea sălbatică.
„Brazilia l-a ales pe un președinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, după patru ani de populism mincinos sub Jair Bolsonaro, care a răspândit teorii ale conspirației divizibile, i-a calmat polițiști cu trăgaci, a sprijinit fermierii care incendiau pădurile tropicale, a refuzat să accepte înfrângerea electorală și a încurajat devotații săi să încerce o insurecție. Noua administrație a restabilit rapid normalitatea și a redus ritmul defrișărilor din Amazon cu aproape 50%. Recordul impresionant al Braziliei a fost afectat, însă, de obiceiul lui Lula de a se acomoda cu domnul Putin și cu despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Drept urmare, Brazilia ratează premiul”, scrie publicaţia.
Potrivit The Economist, Polonia a avut un 2023 remarcabil: economia sa a rezistat șocului războiului de alături; a continuat să găzduiască aproape un milion de refugiați ucraineni; și pentru a descuraja Rusia și-a crescut cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB, oferind colegilor săi zgârciți din cadrul NATO un exemplu de imitat.
„Cea mai mare problemă a țării a fost dominația partidului populist-naționalist Lege și Justiție (PIS), care a condus guvernul în ultimii opt ani, erodând independența instanțelor, umplând mass-media de stat cu lachei și hrănind capitalismul de prieteni. În octombrie, alegătorii au renunțat la PIS în favoarea unei game de partide de opoziție. Sunt primele zile pentru un nou guvern de coaliție, condus de Donald Tusk, un veteran de centru, dar dacă remediază bine daunele făcute instituțiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru anul viitor”, susţin cei de la The Economist.
Grecia – cea mai bună performanță economică în 2023
În final, publicaţia dezvăluie şi argumentează câştigătorul premiului „ţara anului” în 2023: Grecia.
„În urmă cu zece ani, era paralizată de o criză a datoriilor şi ridiculizată pe Wall Street. Veniturile scăzuseră, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stânga şi de dreapta făceau ravagii. Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China şi, mai târziu, a vândut principalul său port, Pireu, unei firme chineze. Astăzi, Grecia este departe de a fi perfectă. Un accident feroviar din februarie a scos la iveală corupţia şi infrastructura de proastă calitate; un scandal privind interceptările telefonice şi maltratarea migranţilor au sugerat că libertăţile civile pot fi îmbunătăţite”, reaminteşte The Economist.
„Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul său de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externă este pro-americană, pro-UE şi prudentă faţă de Rusia. Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure şi sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reţinut – şi totuşi să se câştige alegerile”, arată The Economist.
