Pe timp de pandemie, am început să prețuim mai mult parcă meleagurile noastre și învățăm să redescoperim Republica Moldova. Portalul de știri Noi.md vă invită să cunoașteți topul celor mai frumoase mănăstiri din țara noastră care merită a fi vizitate în această vară, transmite Ultimelestiri.md.
Mănăstirea Țipova
La o distanţă de 10 km, mai jos pe Nistru de defileul Saharna şi la 30 km de Orhei se găseşte ansamblul monastic Ţipova cu hramul „Adormirii Maicii Domnului”. Aici, pe câţiva kilometri de-a lungul malului Nistrului, sunt descoperite sute de monumente ale istoriei şi culturii antice.
Împrejurimile de aici sunt unicale prin diversitatea bogăţiilor arheologice: sate şi orăşele străvechi, cetăţi, biserici, schituri şi cimitire sunt săpate în malul priporos. La Ţipova şi Horodişte civilizaţiile dispărute au lăsat mărturii datând din secolul XII înaintea erei noastre. Mănăstirea e plasată în mod original, într-un loc excepţional de frumos. Stânca de piatră scoate în relief spre râu numai faţadele, însăşi mănăstirea, biserica, 15 chilii şi trapeza sunt camuflate în interiorul malului.
În stâncă e săpată şi clopotniţa, care a avut patru clopote, cel mai mic cu greutatea de 20 de puduri, cel mai mare – șase puduri.
Mănăstirea Călărășeuca
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Călărășeuca este situată în rezervaţia naturală Calaraşovca, la 5-6 km de oraşul Otaci şi include malul drept abrupt al râului Nistru şi râpa de la Calaraşovca cu adâncimea de 150 m. Mănăstirea este situata la ieşirea din defileu şi este împrejmuită din trei părţi de stânci şi pădure.
În vîrful uneia dintre stânci de deasupra mănăstirii poate fi văzut schitul-peşteră şi crucea instalată alături de el. Mănăstirea din Călărășeuca este un locaș de maici. Nu se cunoaşte data exactă a întemeierii mănăstirii. Conform legendei, în peştera din preajma locaţiei actualei mănăstiri trăia un călugăr sihastru, care a fondat un schit monahal. Se presupune că la sfârşitul secolului XVI – începutul secolului XVII aici a fost ridicată prima biserică din lemn. Catastifele cu numele călugărilor erau ţinute din anul 1648, însă în 1944, în timpul operaţiilor militare au fost distruse.
Mănăstirea Saharna
Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din Republica Moldova. Condiţiile climaterice ale defileului în mare măsură se aseamănă cu cele montane, deaceea în aceste locuri şi-au găsit adăpost mănăstiri rupestre ( secolele XIV – XV ) – locuri sfinte pentru creștini. Ansamblul monastic este compus din mănăstirea rupestră Bunavestire şi mănăstirea Sfânta Treime. Istoria mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se data precisă a întemeierii şi cine sunt ctitorii.
Mănăstirea Căpriana
Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan Cel Mare, aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți ai Moldovei – Chiprian.
Mănăstirea Chiştelniţa
În preajma satului Chiştelniţa, la o distanță de 90 km de Chișinău se află Mănăstirea Chiştelniţa (mănăstire de călugări în formare) cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Biserica Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil s-a construit în 1856, în mijlocul cimitirului din sat.
Mănăstirea Curchi
Mănăstirea Curchi se califică printre cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldovenești. Situată la 12 km de orașul Orhei şi la aproximativ 55 km de oraşul Chișinău, în apropierea râuleţului Vatici, pe pantele unui deal pitoresc, acoperit preponderent cu păduri de stejar, mănăstirea se întinde pe două terase – în partea de sus este curtea mănăstirii, iar pe cea de jos se află un iaz de piatră.
Ca ansamblu arhitectural s-a format în secolele XVIII-XIX și este compusă din două Biserici, nouă clădiri cu chilii, livadă și un bazin de piatră. A fost înălţată în 1773 de către Iordache Curchiu din Morozeni ajuns mai apoi stareţul ei, supranumit Ioan. La întemeierea și prosperarea Mănăstirii Curchi şi-au adus aportul fraţii Ioan şi Menasie din Bogzeşti, rude apropiate ale stareţului.
Mănăstirea Cușelăuca
În satul Cușelăuca (raionul Șoldănești) se află Mănăstirea de maici „Cuşelăuca” fondată în anul 1786, pe o pantă, lângă râulețul Ciorna. A fost întemeiată de Maria Tocanos din satul Cotiujeni, călugărită cu numele Mitrodora. Din partea de est, mănăstirea este deschisă, iar din celelalte părţi înconjurată de păduri. Mănăstirea are două biserici – cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”.
Mănăstirea Hâncu
Mănăstirea Hâncu se află în preajma satului Bursuc din raionul Nisporeni, la o distanță 54 km de Chișinău. În anul 1678 și-a început activitatea un nou locaș sfânt, întemeiat inițial ca schit, pe timpul domnitorului moldovean Duca Vodă, purtând numele ocrotitoarei Moldovei – „Sfânta Cuvioasa Parascheva”.
Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hîncu, care a înființat, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici. Bisericile din lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea sunt deseori devastate de năvălirea tătarilor. Din această cauză mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” periodic rămâne pustie. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul.
Mănăstirea Japca
În satul Japca, la o distanță de 45 km de Soroca se află o mănăstire de maici cu hramul „Înălţării Domnului”, fondată în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1693. Se crede că un călugăr de la mănăstirea Deleni (din dreapta Prutului) a venit aici la finele secolului al XVII-lea și în stâncile de pe malul Nistrului, a săpat o biserica cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, întemeind un schit rupestru, în care a viețuit împreună cu câțiva frați.
În 1770 ieromonahul Teodosie reface schitul, care fusese dărâmat de un cutremur și pustiit de hoardele tătărești. În anul 1825 se înalță biserica din piatră cu hramul „Înălțarea Domnului”, pe cheltuiala moșierului Constantin Stati. Se construiesc chilii din piatră, terminate pe vremea arhimandritului Onisifor. Tot atunci a început construcția anexelor gospodărești și amenajarea sfântului locaș, a fost fondată biblioteca.
În 1849 Mihail Lobov, un mare funcționar din Chișinău construiește biserica de iarnă cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail”.
Mănăstirea Rudi
Mănăstirea Rudi este situată în satul Rudi, raionul Soroca, la o distanţă de 170 km de Chișinău. Este o mănăstire de călugăriţe. Mănăstirea se află în inima complexului natural Rudi-Arionești, nu departe de Nistru. Mănăstirea Rudi, numită uneori și Mănăstirea Rughi – este așezată pe cursul unui râu ce străbate pădurea.
Mănăstirea Țigănești
În preajma satului Țigănești din raionul Strășeni, la distanța de 35 km de Chișinău se află Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului". Mănăstirea a fost întemeiată în 1725 de boierul Lupu Dencă şi de răzeşii din comuna Cobâlca (azi Codreanca). Aceştia au construit o biserică din lemn. Primul stareţ al mănăstirii a fost ieromonahul Samuil.
