Totodată, urologul a atras atenția asupra numărului mare de suplimente alimentare promovate pentru problemele de prostată. Potrivit medicului, aceste produse sunt reglementate diferit față de medicamente și pot fi cumpărate inclusiv din supermarketuri. Specialistul afirmă că nu este complet împotriva fitoterapiei și că o recomandă în anumite situații, inclusiv pentru un posibil efect antiinflamator sau placebo. Totuși, medicul susține că există și o componentă comercială puternică în promovarea unor astfel de produse, atât din partea farmaciștilor, cât și a unor medici, transmite Ultimelestiri.md.
„Ajungi la farmacie și, în loc să primești un medicament cu eficiență dovedită pentru simptomele provocate de hiperplazia benignă de prostată, cum este tamsulosinul, farmacistul îți recomandă un supliment pentru prostată”, a explicat Mihai Dobra.
Specialistul subliniază că suplimentele pot avea un rol în anumite cazuri, dar nu trebuie să înlocuiască tratamentul medicamentos atunci când prostata mărită provoacă o obstrucție importantă a tractului urinar.
Ce este prostata și ce rol are
Mihai Dobra explică că prostata este o glandă situată imediat sub vezica urinară și are un rol important în aparatul urogenital masculin.
„Aceasta produce o parte din lichidul seminal, care contribuie la hrănirea și protejarea spermatozoizilor. Spermatozoizii sunt produși în testicule, apoi ajung prin canalele deferente în zona prostatei, unde se amestecă cu lichidul seminal și cu secrețiile veziculelor seminale”, explică medicul.
Specialistul menționează că prin mijlocul prostatei trece uretra, canalul prin care urina este eliminată din vezică spre exterior. În această regiune se află și ductele ejaculatorii, verumontanul și alte structuri anatomice implicate în procesele de urinare și ejaculare.
„În timpul urinării, vezica urinară se contractă, iar anumite sfinctere se relaxează pentru a permite eliminarea urinei. În timpul ejaculării, mecanismul se modifică: un sfincter se închide pentru a împiedica pătrunderea lichidului seminal în vezică, iar sperma este eliminată spre exterior”, a precizat medicul.
Se poate trăi fără prostată
Mihai Dobra explică faptul că un bărbat poate trăi fără prostată în cazul în care aceasta este îndepărtată chirurgical.
Intervenția se numește prostatectomie radicală și este efectuată, în general, în anumite cazuri de cancer de prostată.
După operație, uretra este reconectată la vezica urinară printr-o procedură numită anastomoză. Pacientul nu mai ejaculează, deoarece prostata contribuie la producerea lichidului seminal, însă poate avea în continuare o viață normală.
Potrivit medicului, dacă operația este efectuată corespunzător și structurile nervoase sunt păstrate, pacientul își poate menține continența urinară și, în unele cazuri, funcția erectilă.
Când trebuie făcut primul control urologic
„În cazul bărbaților de 25–30 de ani, probabilitatea apariției cancerului de prostată este foarte redusă. Riscul devine mai important după vârsta de 50 de ani sau mai devreme în cazul persoanelor cu antecedente familiale”, spune Mihai Dobra.
Medicul recomandă efectuarea primului test PSA în jurul vârstei de 45 de ani pentru bărbații care prezintă factori de risc. În lipsa acestora, controalele pot începe după vârsta de 50 de ani.
După această vârstă, bărbații sunt îndemnați să consulte anual un medic urolog, la fel cum femeilor le sunt recomandate controalele ginecologice periodice.
Consultația poate include:
- testul PSA;
- sumarul de urină;
- urocultura;
- alte analize recomandate în funcție de simptome și de istoricul pacientului.
Dacă apar dificultăți urinare sau alte simptome, controlul nu trebuie amânat până la evaluarea anuală.
Istoricul familial și mutația BRCA2
Mihai Dobra precizează că riscul de cancer de prostată poate fi influențat de istoricul familial.
„Medicul întreabă dacă tatăl sau fratele pacientului au fost diagnosticați cu această boală, dar și dacă în familie există cazuri de cancer de sân. Legătura este explicată prin mutațiile genei BRCA2, asociate cu anumite forme de cancer de sân, dar și cu un risc mai mare de cancer de prostată. Din acest motiv, existența unor cazuri de cancer în familie poate determina începerea controalelor la o vârstă mai mică”, spune el.
Teama de tușeul rectal nu trebuie să amâne controlul
Mulți bărbați evită consultația urologică din cauza temerii că medicul le va face un tușeu rectal.
Mihai Dobra explică faptul că medicina modernă dispune și de investigații imagistice avansate, precum IRM-ul multiparametric al prostatei, care poate oferi informații detaliate și, în anumite situații, poate reduce necesitatea tușeului rectal.
În sistemul privat, o asemenea investigație poate costa aproximativ 300 de euro, în timp ce în sistemul public poate fi efectuată cu bilet de trimitere, în funcție de disponibilitate și programare.
Medicul precizează însă că investigația nu este necesară în orice situație. Dacă tumoarea este evidentă sau valoarea PSA este extrem de mare, conduita medicală poate fi stabilită fără efectuarea imediată a unui IRM.
În schimb, investigația este foarte utilă atunci când rezultatele sunt neclare sau există o suspiciune care trebuie evaluată suplimentar.
Cancerul de prostată poate evolua diferit
Potrivit urologului, mulți bărbați în vârstă pot avea forme incipiente de cancer de prostată fără ca acestea să le pună viața în pericol.
„Dacă bărbații ar trăi până la aproximativ 90 de ani, la foarte mulți dintre ei ar putea fi descoperită, în urma autopsiei, o formă de cancer de prostată. Unele forme sunt mici și evoluează lent, fără importanță clinică majoră, în timp ce altele sunt agresive. Din acest motiv, diagnosticul de cancer nu înseamnă automat că boala va evolua rapid, iar tratamentul este stabilit în funcție de forma și stadiul acesteia”, explică Mihai Dobra.
Ce este adenomul de prostată
Adenomul de prostată, numit medical hiperplazie benignă de prostată, reprezintă creșterea benignă în volum a zonei centrale a prostatei.
Procesul apare frecvent odată cu înaintarea în vârstă și este influențat de factorii genetici și de răspunsul organismului la hormonii masculini, inclusiv testosteronul.
Medicul explică faptul că dimensiunea prostatei nu determină întotdeauna intensitatea simptomelor.
„O prostată relativ mică poate comprima puternic uretra și poate provoca dificultăți importante la urinare. În același timp, un bărbat poate avea o prostată mai mare, dar cu un canal suficient de larg pentru ca urina să circule aproape normal. Prin urmare, contează mai ales modul în care prostata apasă asupra uretrei”, spune Dobra.
Pe măsură ce prostata se mărește, aceasta poate comprima uretra, asemenea unui furtun strâns din exterior.
„Jetul urinar devine mai slab, iar vezica trebuie să depună un efort tot mai mare pentru a elimina urina. În timpul investigațiilor endoscopice, medicii folosesc uneori termenul „kissing lobes”, adică „lobii care se sărută”, pentru a descrie situația în care cei doi lobi ai prostatei se apropie atât de mult încât aproape blochează uretra”, a mai spus specialistul.
Vezica urinară poate fi afectată permanent
Mihai Dobra avertizează că problema nu este limitată la prostată.
„Atunci când uretra este îngustată, vezica încearcă să împingă urina cu o presiune mai mare. La început, mușchiul vezicii se îngroașă și devine mai puternic pentru a depăși obstacolul. După ani de efort, însă, mușchiul vezical poate obosi. Pot apărea zone de fibroză, iar vezica își pierde treptat capacitatea de contracție. În această situație, pacientul nu mai elimină complet urina și poate dezvolta retenție urinară cronică. Chiar dacă prostata este operată și obstacolul este înlăturat, problemele pot continua dacă vezica a fost deja afectată ireversibil. De aceea, medicul insistă asupra prezentării timpurii la urolog, înainte ca funcția vezicii să fie compromisă, spune el.
Simptomele care nu trebuie ignorate
Mihai Dobra explică că manifestările hiperplaziei benigne de prostată sunt împărțite în simptome iritative și obstructive.
„Printre simptomele iritative se numără urinările frecvente, trezirile repetate pe timpul nopții, nevoia urgentă de a ajunge la toaletă, eliminarea unor cantități mici de urină și usturimea la urinare. Simptomele obstructive includ jetul urinar slab, dificultatea de a începe urinarea, întreruperea jetului, senzația că vezica nu s-a golit complet și retenția urinară. În stadiile avansate, pacientul poate pierde involuntar cantități mici de urină prin preaplin, deoarece vezica rămâne permanent supradistinsă și nu se mai golește corespunzător”, menționează medicul.
Cum este tratată prostata mărită
În majoritatea cazurilor, tratamentul începe cu medicamente.
Mihai Dobra precizează că suplimentele și produsele fitoterapeutice pot fi utilizate în anumite situații, însă nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic atunci când există o obstrucție importantă.
În cazurile avansate poate fi necesară o intervenție endoscopică pentru eliberarea uretrei și restabilirea fluxului urinar.
Totuși, eficiența operației depinde și de starea vezicii urinare. Dacă aceasta nu se mai contractă normal, pacientul poate continua să aibă retenție urinară chiar și după înlăturarea obstacolului prostatic.
„Hiperplazia benignă și cancerul de prostată sunt două afecțiuni diferite. Faptul că prostata este mărită nu înseamnă că pacientul va dezvolta automat cancer. Există însă factori care pot crește riscul, precum istoricul familial, obezitatea, alimentația, stilul de viață și anumite predispoziții genetice”, a declarat el.
Infecțiile și inflamația cronică
Medicul a menționat a oferit explicații și despre posibila legătură dintre unele infecții cu transmitere sexuală, inflamația cronică a prostatei și riscul de apariție a unor modificări patologice.
Printre infecțiile menționate se numără Chlamydia trachomatis, Mycoplasma, Ureaplasma și HPV. Acestea pot provoca prostatite cronice sau alte inflamații ale aparatului urogenital.
Specialistul subliniază că o infecție nu produce automat cancer, însă inflamația persistentă poate reprezenta, împreună cu alți factori, un element de risc.
De asemenea, riscul nu este legat în mod direct de numărul partenerilor sexuali, ci de probabilitatea mai mare de expunere la infecții în cazul contactelor neprotejate.
În acest context, urologul recomandă ca bărbații să nu ignore simptomele și să nu amâne consultația din cauza fricii sau a rușinii.
„Controalele periodice, testul PSA, analizele urinare, investigațiile imagistice și prezentarea la medic încă de la primele dificultăți pot contribui la depistarea precoce a hiperplaziei benigne și a cancerului de prostată. Afecțiunile prostatei pot fi gestionate mai eficient atunci când sunt diagnosticate la timp, înainte ca vezica urinară sau alte structuri să sufere modificări permanente”, a conchis Mihai Dobra.
