Concluziile au fost că ouăle nu cresc colesterolul „rău” (LDL) atunci când sunt consumate într-o dietă săracă în grăsimi saturate. Cercetătorii au comparat trei diete – cu ouă, fără ouă și de control – și au descoperit că grăsimile saturate, nu colesterolul din ouă, sunt principalul vinovat pentru creșterea LDL, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Este vorba despre un studiu realizat în premieră mondială și publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, în care cercetătorii de la University of South Australia (UniSA) au analizat impactul independent al colesterolului alimentar și al grăsimilor saturate asupra nivelului colesterolului „rău” – lipoproteina cu densitate scăzută sau LDL.
De ce ouăle „sunt unice”
Autorii studiului au descoperit că până și consumul a două ouă pe zi, într-o dietă generală bogată în colesterol, dar săracă în grăsimi saturate, a redus nivelurile de LDL și riscul de boli cardiovasculare.
„Ouăle au fost mult timp nedreptățite de sfaturi dietetice învechite”, a declarat cercetătorul principal Jon Buckley, profesor la UniSA:
„Ele sunt unice – bogate în colesterol, da, dar sărace în grăsimi saturate”.
Totuși, nivelul lor de colesterol este cel care a determinat adesea oamenii să pună la îndoială locul lor într-o dietă sănătoasă.
În cadrul studiului, 61 de adulți sănătoși au încercat fiecare trei diete diferite timp de cinci săptămâni, cu pauze între ele pentru a permite o resetare. Toate dietele conțineau aceeași cantitate zilnică de calorii, însă conținutul de colesterol și grăsimi saturate era diferit. O dietă cu ouă (două ouă pe zi) a fost bogată în colesterol, dar săracă în grăsimi saturate; o dietă fără ouă a fost săracă în colesterol (fără ouă), dar bogată în grăsimi saturate; iar o dietă de control a fost bogată atât în colesterol, cât și în grăsimi saturate, dar a inclus doar un ou pe săptămână.
Dieta cu ouă conținea 600 mg/zi de colesterol (6% grăsimi saturate), dieta fără ouă conținea 300 mg/zi (12% grăsimi saturate), iar planul de control includea 600 mg/zi (12% grăsimi saturate).
Cercetărorii au constatat că dieta cu ouă a redus semnificativ colesterolul LDL, comparativ cu regimul de control (103,6 µg/dL comparativ cu 109,3 µg/dL), în timp ce în cazul regimului fără ouă nivelurile LDL au rămas aproximativ la fel ca în cazul regimului de control, chiar dacă nivelul colesterolului alimentar era mult mai scăzut.
Grăsimile saturate au fost numitorul comun atunci când a venit vorba de schimbările LDL.
Oamenii de știință au analizat mecanismele implicate în această schimbare și au descoperit că lucrurile au devenit puțin mai complexe.
Colesterolul LDL este alcătuit din particule de dimensiuni distincte: particule LDL mari, pufoase, care sunt în general considerate mai puțin riscante, și particule mici, dense, care sunt mai susceptibile de a se strecura în pereții arterelor și de a provoca acumularea de plăci. Dieta cu ouă a redus cantitatea totală de LDL, dar a schimbat compoziția particulelor – mai puține particule mari și o ușoară creștere a celor mici. Chiar dacă acest lucru nu este neapărat negativ, dată fiind scăderea generală a LDL în comparație cu lipsa consumului de ouă, este cu siguranță un aspect care nu este bine înțeles și care necesită mai multe cercetări.
Merită subliniat faptul că dieta fără ouă a înregistrat, de asemenea, o creștere a particulelor mici și o ușoară scădere a celor mari, dar, în general, nu a avut niciun impact semnificativ în scăderea nivelului de colesterol LDL.
Care este adevăratul vinovat pentru creșterea nivelului LDL
Totuși, rezultatele au arătat că adevăratul vinovat pentru creșterea nivelului LDL pare să fie grăsimea saturată, nu colesterolul din ouă, așa cum s-a crezut mult timp.
În aceste condiții, este puțin probabil ca eliminarea ouălor din alimentație din motive de sănătate, fără a reduce și aportul de grăsimi saturate, să schimbe situația în ceea ce privește colesterolul LDL.
Ouăle protejează organismul de inflamații
Concluziile secundare ale studiului au arătat, de asemenea, că dieta pe bază de ouă a crescut nivelurile de luteină și zeaxantină – carotenoizi din gălbenușul de ou, despre care se știe că susțin sănătatea creierului și a ochilor și ajută la protejarea organismului de inflamații – în plasmă.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o legătură între o creștere a acestor niveluri și o creștere a mișcării accidentale în rândul participanților.
„Când este consumat ca parte a unei diete sărace în grăsimi saturate, nu crește nivelul colesterolului rău”
Cercetătorii au emis ipoteza că carotenoidele, antioxidanți cunoscuți, ar putea juca un rol în reglarea sistemelor de motivație sau energie ale creierului.
„În acest studiu, am separat efectele colesterolului și ale grăsimilor saturate, constatând că colesterolul alimentar din ouă, atunci când este consumat ca parte a unei diete sărace în grăsimi saturate, nu crește nivelul colesterolului rău”, a declarat Buckley.
Profesorul a adăugat:
„În schimb, grăsimile saturate au fost adevăratul motor al creșterii colesterolului”.
Această cercetare vine în continuarea rezultatelor unui studiu observațional efectuat de cercetătorii de la Universitatea Monash în februarie, care a constatat că consumul a până la șase ouă pe săptămână a fost legat de o probabilitate cu 29% mai mică de a dezvolta boli de inimă, comparativ cu lipsa consumului sau consumul rar.
Ouăle, nedreptățite decenii la rând
Începând cu anii 1950, pe măsură ce s-a stabilit legătura dintre nivelul ridicat de colesterol din sânge și riscul de boli cardiovasculare, s-a acceptat rapid că și consumul de alimente bogate în colesterol (precum ouăle) ar crește nivelul colesterolului din sânge și, la rândul său, ar pune în pericol sănătatea inimii. Gălbenușurile de ou – cu aproximativ 185 mg de colesterol în fiecare – au fost considerate „rele” pentru sănătatea inimii.
În anii 1980 și 1990, pe măsură ce dietele cu conținut scăzut de grăsimi și calorii au devenit populare, ouăle au trecut printr-o altă criză de identitate. Albușurile – sărace în calorii și aproape fără conținut de grăsimi – au fost considerate benefice, în timp ce pentru gălbenușuri – cu aproximativ 60 de calorii fiecare și multe grăsimi – recomandarea era să fie evitate.
Superficiala abordare bun/rău a ignorat faptul că grăsimea din gălbenușuri era în mare parte grăsimi sănătoase (nesaturate) și conținea majoritatea substanțelor nutritive ale oului (vitaminele A, D, E, K și colina).
„Nu trebuie să vă faceți griji cu privire la ouă, ci cu privire la porția suplimentară de șuncă sau cârnați”
Cercetarea UniSA susține faptul că, din punct de vedere științific, modul în care alimentele au un impact asupra sănătății noastre pe termen lung este mult mai nuanțat.
„Prin urmare, atunci când vine vorba de un mic dejun gătit, nu trebuie să vă faceți griji cu privire la ouă – ci cu privire la porția suplimentară de șuncă sau la partea de cârnați care este mai probabil să aibă un impact asupra sănătății inimii”, a adăugat Buckley.
Cercetarea demonstrează, de asemenea, că este nevoie de mai multă muncă pentru a înțelege mai bine modul în care ouăle nu afectează doar nivelurile de LDL, ci și compoziția colesterolului „rău” în sine.
Asociația Americană a Inimii spune că persoanele sănătoase pot mânca un ou în fiecare zi și că „persoanele în vârstă cu niveluri sănătoase de colesterol pot mânca două” datorită valorii nutritive pe care o oferă.
Amintim că un studiu publicat în 2024 în prestigiosul Journal of Nutrition a venit cu o concluzie surprinzătoare: consumul a doar un ou pe săptămână poate reduce riscul de a dezvolta demență cu până la 47%.
