Deși în 1991 primul Parlament al Republicii Moldova a adoptat Legea privind lichidarea monumentelor și a altor simboluri comuniste, prevederile acesteia nu au fost aplicate integral nici după 35 de ani, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
În Chișinău, mai multe statui ale liderilor comuniști au fost mutate din centrul Capitalei la Centrul Expozițional Moldexpo. Printre acestea se numără monumentele lui Vladimir Lenin, Karl Marx și Georgi Dimitrov. Cu toate acestea, numeroase simboluri sovietice continuă să fie prezente în spațiul public din diferite regiuni ale țării.
Istoricul Sergiu Musteață consideră că R. Moldova a întârziat procesul de decomunizare și că monumentele respective ar trebui transferate în spații muzeale.
„Decomunizarea R. Moldova nu s-a întâmplat nici după treizeci și ceva de ani. Nu doar în contextul aderării noastre la Uniunea Europeană, ci și al maturizării noastre ca societate independentă, cred că este timpul să le transferăm în zone muzeale. A lichida sau a șterge trecutul nostru nu este permis și nu este bine, deoarece trebuie să-l cunoaștem așa cum a fost el. Monumentele acestea nu ne mai reprezintă ca stat”, afirmă istoricul.
Subiectul divide însă societatea. În timp ce o parte a cetățenilor consideră că simbolurile sovietice trebuie mutate în muzee sau chiar demolate, alții susțin că acestea fac parte din istoria țării și trebuie păstrate.
La Bălți, monumentul tancului sovietic T-34 amplasat în centrul orașului continuă să fie perceput de mulți localnici drept un simbol al victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Măcar un monument avem. Lumea se adună la Ziua Victoriei, depunem flori. Trebuie păstrat în continuare? Numaidecât”, a spus o locuitoare a municipiului.
O situație similară există și la Comrat, unde monumentul lui Lenin domină centrul orașului încă din anul 1970. Mulți locuitori îl consideră un simbol identitar și un punct de atracție pentru vizitatori.
În acest context, Ministerul Culturii evită deocamdată o poziție tranșantă. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, susține că fiecare monument trebuie analizat separat.
„Ele sunt importante pentru a putea explica generațiilor viitoare ce s-a întâmplat și cum s-a întâmplat. Pentru că se află în centrul capitalei, în zone bine vizibile, ele ar trebui mutate în alte locuri. Sunt experiențe internaționale”, a declarat ministrul.
O posibilă soluție este transformarea acestor simboluri în exponate muzeale. În Republica Moldova există deja un muzeu privat care adăpostește peste 60 de statui și busturi din perioada sovietică, adunate din diferite localități ale țării de colecționarul Petru Costin.
Vizitatorii pot vedea aici monumente ale lui Lenin, Stalin, Serghei Lazo, Grigori Kotovski, Iuri Gagarin sau Karl Marx, alături de tehnică militară și aeronautică sovietică.
„Părerea mea este ca monumentele să fie păstrate în muzeu, pentru istorie. Aici le-am adus cu propriile puteri, din diferite colțuri ale țării, cu diverse dificultăți birocratice”, spune Petru Costin.
În timp ce Republica Moldova continuă să dezbată viitorul simbolurilor sovietice, alte state din Europa de Est au luat deja decizii ferme. În Letonia, monumentele sovietice au fost transferate în muzee, iar Ucraina a accelerat procesul de decomunizare după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
