Ca urmare curțile de apel vor fi organizate astfel: Curtea de Apel Centru (Chișinău), Curtea de Apel Nord (Bălți), Curtea de Apel Sud (sediul central – Cahul, sediul secundar – Comrat), transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit proiectului, judecătorii și angajații din sediile redistribuite către alte instanțe își vor continua activitatea la locul actual de muncă. Singura deosebire este că, din punct de vedere administrativ, se va considera că activează în alte judecătorii.
Președinta Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat că proiectul este propus pentru lectura a treia și finală.
„Scopul proiectului este organizarea eficientă a instanțelor de judecată, îmbunătățirea calității actului de justiție și sporirea eficienței instanțelor de judecată, asigurarea utilizării cât mai raționale a fondurilor publice alocate instanțelor judecătorești, repartizarea uniformă a volumului de muncă între judecătorii etc.”, a menționat Veronica Roșca.
Proiectul mai propune ca, din numărul total de 15 judecătorii să rămână 14. Totodată, deputatul Artemie Cătănoi a propus un amendament care prevede că sediul Bender (Varnița) își va continua activitatea până la 31 decembrie 2030, pentru a facilita accesul la justiție al cetățenilor din stânga Nistrului.
Potrivit datelor statistice prezentate de autorități, în anul 2023, instanțele naționale au avut în procedură 353 201 dosare. Cele mai multe dintre ele, 122.846 de dosare, au fost la Judecătoria Chișinău, iar 43.177 de dosare – la Curtea de Apel Chișinău. Cel mai mic volum de lucru la nivelul instanțelor judecătorești de nivelul întâi a fost înregistrat la Judecătoria Criuleni și Judecătoria Anenii Noi. În cazul curților de apel, cel mai mic număr de dosare a fost înregistrat la Curtea de Apel Comrat.
