Potrivit medicilor alergologi, puful de plop nu este alergic, dar poate conține polenul altor plante care provoacă o serie întreagă de complicații persoanelor sensibile, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la info1.md.
Zinaida Gribiniuc, medic alergolog, Institutul Mamei și Copilului, menționează în acest sens că puful de plop este un excitant mecanic care, la contactul cu mucoasele nazale sau atunci când pătrunde pe mucoasa oculară provoacă iritația mucoasei cu producția de mucus abundent.
„De aici și vine senzația de purit nazal, ocular și strănutul de aceea mulți o asociază cu o manifestare a alergiei. Puful transportând acești alergeni provoacă acutizări în cazul persoanelor care sunt sensibilizați la alți alergeni la polenul de alți copaci cum ar fi mesteacănul, arinul care în perioada dată sunt în plină polenizare, provoacă acutizare persoanelor cu rinită alergică și asm bronșic”, explică Zinaida Gribiniuc, medic alergolog, Institutul Mamei și Copilului.
De menționat că, în această perioadă a crescut și numărul adresărilor la instituțiile medicale cu rinite alergice, iar cei mai vulnerabili sunt copiii cu vârsta cuprinsă între doi și cinci ani.
În acest context, medicii recomandă persoanelor cu alergie să evite ieșirile în aer liber sau să poarte măști medicale de protecție.
În orașul Chișinău sunt mulți plopi care au fost sădiți acum 30-40 de ani, deoarece această specie emană mai mult oxigen de cât alți arbori, și cresc repede până la doi metri pe an față de fag sau tei, susțin specialiștii de la Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău.
Potrivit specialiștilor, rolul principal al plopilor este atragerea metalelor grele sau captarea lor prin frunzele lor, deoarece în urma studiilor care le-au efectuat cercetătorii din cadrul Grădinii Botanice, s-a dovedit că ele captează foarte multe metale grele.
De patru ani plopii nu mai sunt plantați în Capitală. Directorul Grădinii Botanice susține că această decizie ar putea avea un impact negativ asupra ecologiei.
„Ar fi bine ca ea să rămână ca asortiment cu luarea în calul că longivitatea acestei specii este limitată 30-40 de ani și includerea doar a exemplarilor masculi sau hibride care nu mai produc acest puf. O specie care și-a depășit și valorile plopului este Sophora Japonica este salcâmul Japonez, nu este salcâmul ăsta care îl avem în culturile silivice pe lângă faptul că este un bun înmagazinat a noxelor și metalelor grele e și mai longeviv e și decorativ are și perioada de înflorire în luna aprilie și florile nu sunt alergene, recomandările noastre este că poate fi folosit cu succes”, spune Ion Roșca.
Potrivit Întreprindeii municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, în Capitală sunt în jur de 7.000 de plopi.
Video: Youtube/ONE TV
