„Mi-aduc aminte de perioada când luptam pentru limba noastră. Mi-aduc aminte când eram în anii studenției cât de greu era să vorbești într-o altă limbă, venind dintr-un sat curat românesc. Intimidați eram oriunde, mai târziu am înțeles de ce. Ar trebui să fim mai uniți, mai îndrăzneți de a vorbi limba noastră”, a spus Elena Vântu-Tărățeanu, directorul Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la tvrmoldova.md.
O profesoară din satul Pătrăuții de Jos, Eleonora Șchiopu, spune că în prezent au doar două ziare care mai apar în limba română, au reviste și câteva organe mass-media online. Astfel ei încearcă să păstreze, să promoveze ca limba română să trăiască cât mai mult.
„Știind prin ce am trecut și eu personal în timpul studenției când studenții români ascundeau acest fapt că știu și vorbesc limba română, sper că lucrurile acum se schimbă pentru că suntem susținuți. Și cel mai sfânt este limba noastră, româna, pe care trebuie să o păstrăm fiindcă cuvântul mama il zicem în limba română, Tatăl Nostru tot în limba română”, susține Ana-Cristina Mihaeși, președintele Fundației „Casa Limbii Române” din Cernăuți.
Subiectul educației în limba maternă pentru românii din Ucraina a fost unul intens speculat de propaganda rusă. Mulți etnici români, în special cei din zona Bucovinei, au semnalat că se confruntă cu probleme privind accesul la educaţie în limba română, folosirea limbii române în administrație și justiție, accesul la presa în limba română sau păstrarea identității religioase. Lucrurile s-au schimbat după ce, în 2023, a fost semnată o declaraţia comună de cooperare între România și Ucraina, iar Guvernul de la Kiev a adoptat o decizie privind utilizarea conceptului de „limba română” în Ucraina.
