Astfel, Comisia Europeană se așteaptă ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, arată prognoza de toamnă a instituției. Deficitul public general al României va atinge 8,3% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 și cu peste un punct peste ținta asumată de guvern, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
Datele sunt mai proaste decât se preconiza anterior
Potrivit Economedia, datele sunt mai proaste decât se preconiza anterior: în luna mai, Comisia Europeană estima că economia României va crește cu 3,3%, iar că deficitul va ajunge la 6,9% în acest an.
Comisia subliniază că deficitul mai mare decât cel preconizat reflectă saltul foarte rapid al cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.
„Consumul privat dinamic a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și reziliența consumului privat și a investițiilor vor accelera creșterea de peste 2% în 2025 și în 2026”, se arată în prognoza CE.
Se preconizează că inflația totală va încetini ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024, deoarece presiunile de bază asupra prețurilor sunt încă ridicate din cauza creșterii continue a venitului disponibil. Cererea puternică de forță de muncă va reduce și mai mult șomajul.
Conform estimărilor Comisiei Europene, anul viitor economia României ar putea înregistra o creștere de 2,5%, iar în 2026 – de 2,9%. Pe de altă parte se preconizează că deficitul public al României va scădea lent și rămâne la cota înalte de 7,6% în 2025 și 6,9% în 2026.
Cât despre ponderea datoriei publice în PIB acesta se va majora de la 52% în acest an, până la aproape 60% în 2026.
Cine e de vină: cererea externă slabă și creșterea rapidă a salariilor
Comisia Europeană mai notează că, în 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și serviciile de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe slabe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie.
În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate.
O redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, o relaxare suplimentară a condițiilor financiare, un consum privat rezistent și o accelerare a investițiilor private ar trebui să ducă creșterea PIB real la 2,5% în 2025 și la 2,9% în 2026.
Potrivit estimărilor, investițiile în infrastructura publică finanțate de UE ar trebui să sprijine puternic creșterea.
În pofida unor termeni comerciali favorabili, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB în 2024 ar trebui să adâncească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% din PIB în 2023. O redresare a exporturilor și o moderare a importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și de câștigurile de competitivitate rezultate din investițiile și reformele structurale în curs, ar trebui să reducă într-o oarecare măsură deficitul de cont curent în perioada de prognoză rămasă.
De notat că România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova cu o cotă de peste 20% din total și totodată unul dintre cei mai mari investitori din economia moldovenească.
