Însă, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut, volumul lichidității excesive s-a micșorat cu circa 5,5 miliarde de lei, ceea ce denotă că acești bani care stăteau pe conturile băncilor au fost direcționați în economie, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
Datele BNM arată că cele mai înalte nivele de lichiditate excesivă din ultimii 10-12 ani s-au înregistrat în trimestrul doi din anul 2023, când acestea au trecut de 14 miliarde de lei.
Lichiditatea excesivă reprezintă resursele sistemului bancar peste rezervele obligatorii, care nu sunt utilizate. Acest indicator este crucial pentru a determina capacitatea sistemul bancar de a credita atât sectorul real, cât și cel public.
Anterior, conducerea Băncii Naționale susținea că o soluție pentru chestiunea lichidităților excesive ar fi ca acești bani să ajungă în economie pe diverse căi, inclusiv prin intermediul Bursei.
„Pentru că banii, în loc să ajungă în economia reală, sunt menținuți sub formă de lichiditate excesivă, ne străduim să creștem cererea de creditare pentru anii 2024-2025. Eu mi-ași dori ca într-un an-doi acest raport asupra inflației să nu mai conțină acest grafic cu lichiditate excesivă de 10 miliarde de lei și să vedem că acești bani – cel puțin o parte din bani – să ajungă în economia reală”, declara doi ani în urmă guvernatoarea BNM Anca Dragu.
Potrivit șefei BNM, acest fapt este costisitor atât pentru Banca Națională, cât și pentru economie. Totodată, ea menţiona că o parte din lichidități ajunge în valorile mobiliare de stat.
„Dacă vorbim despre lichiditatea excesivă, pentru mine problema principală este cum să creștem cererea internă de credite, cum să apropiem companiile și sectorul bancar… Soluția este o piață internă mai eficientă. Bursa poate fi o astfel de soluție”, afirma Anca Dragu.
Ea mai susținea că problema lichidității excesive nu poate fi rezolvată într-o singură zi, fiind necesar un plan clar și realizabil.
